Ciudata poveste a unei achitări de 2 miliarde de euro

Sixteen years after the Petrotel refinery’s acquisition by Lukoil, the asset was almost shut down by authorities. According to reports based on a criminal procedure that started in 2014, Lukoil Romania board members had allegedly set up an intricate mechanism that consisted “in selling below cost and purchasing raw material above cost in order to outsource the profit and not pay profit taxes to the state budget.”

Prosecutors noted down that all the companies part of the scheme were controlled by Lukoil and were spread across Europe, based in EU and non-EU countries.

However, five years later, the case is still in court but Romanian authorities seem to have lost the game. How was that even possible: seizing of almost EUR 2 billion worth of assets and then exoneration in court?

Sursa: lukoil.ro
Sursa: lukoil.ro

Povestea scandalului LukOil se întinde pe o perioadă de cinci ani și cuprinde toata gama de interferențe politice. Presiunile exercitate au făcut să denatureze adevărul ajungându-se ca la final să nu se mai știe exact cine are dreptate rămânând să luam de bună decizia judecatorească.

Totul a început în toamna anului electoral 2014 când procurorii din Prahova au demarat o anchetă împotriva LukOil. Patru firme ale gigantului rus au fost acuzate oficial de evaziune fiscală şi spălare de bani: Petrotel LukOil, Top Log Expert Services, LukOil Energy & Gas România SRL, Agenţia Lukoma-A SRL, plus managementul în frunte cu directorul general al Petrotel LukOil, Andrey Bogdanov. Suma cu care LukOil ar fi înșelat statul român se ridica la 230 milioane de euro.

O zi de rezistență

Scandalul a început cu o descindere a procurorilor la Rafinaria Petrotel-LukOil pentru o percheziție de șase ore. A urmat instaurarea sechestului pe clădirile şi terenurile companiei şi pe rezervele de petrol din Portul Constanţa. Expunerea mediatică a fost de mare impact, iar procurorul Negulescu, care instrumenta cazul, era descris ca un erou care s-a luat la trântă cu gigantul rus. Ruşii au foarte incisivi la acțiunile autorităților române, inclusiv prin Ambasada de la București. Au amenințat că lichidează afacerea și că pleacă din România dacă nu vor fi lăsați în pace. Însuși Victor Ponta, premierul de atunci al României, a luat apararea LukOil acuzând și el procurorii că prin ancheta lor pun în pericol mii de locuri de muncă. Ponta a făcut referire şi la sechestrul asupra unor bunuri ale companiei, comentând: “Bănuiesc că cei care au comis fapte penale nu fugeau cu conductele în Rusia sau nu ştiu unde şi nici rafinăria nu o mutau mâine din România”.

Pe de altă parte, președintele de atunci al României, Traian Băsescu a catalogat drept o “abordarea de tip putinian” presiunea exercitată asupra justiţiei şi a statului român de către compania LukOil, care a ameninţat cu retragerea din România dacă nu se ridică sechestrul, subliniind că grupul rus fie respectă legile din România, fie să se întoarcă la Moscova dacă nu le convin legile de aici.

“Nu discut decât de ameninţarea, presiunea făcută de un lider al companiei Lukoil împotriva procurorilor şi a Guvernului României. Consider că o astfel de abordare e inadmisibilă. Dacă mâine va stabili să nu reia producţia, cer Guvernului României să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti. Pentru că asta depăşeşte limitele unei companii care vrea sau nu vrea. Trebuie să ne amintim preţul cu care am privatizat-o, îl plătim şi diferenţa cât a costat retehnologizarea îl plătim după ce constatăm dacă evaziunea fiscală a fost de 230 milioane euro sau a fost mai mare. La constatarea finală a ilegalităţilor comise de Lukoil, să discutăm în contrapartidă suma constatată a fi fraudă cu sumele investite de Lukoil în această rafinărie”, a precizat Traian Băsescu.

Cu toate acestea, procurorii și ANAF au rezistat doar o zi presiunilor făcute de Ponta și de ruși și au ridicat sechestrul anunțând că ”La data de 06.10.2014, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a dispus înlocuirea măsurilor asiguratorii, prin ridicarea parțială a sechestrului asigurator asupra conturilor bancare, pentru a da posibilitatea S.C.PETROTEL LUKOIL S.A.Ploiești să își desfășoare activitatea curentă în condiții de normalitate cu terții și să plătească drepturile salariale și contribuțiile la bugetul de stat.

În cauză au fost extinse măsurile asiguratorii asupra altor bunuri puse la dispoziție de S.C.PETROTEL LUKOIL S.A.Ploiești.

De asemenea, față de directorul general al S.C.PETROTEL LUKOIL S.A.Ploiești, BOGDANOV ANDREY, s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani și s-a instituit măsura preventivă a controlului judiciar”

După acest episode, rușii de la LukOil au anunțat că au reluat producția.

Sechestrul record

Între timp, procurorii au continuat să investigheze afacerile rușilor și au extins urmărirea penală asupra altor firme din caracatiţa LukOil, ajungându-se la o lista de peste 50. Și, după o perioadă de tăcere, în 2015, au întocmit un nou rechizitoriu acuzând LukOil de evaziune fiscal și spălare de bani. Noul rechizitoriu prin care  LukOil și managementul său era acuzat de evaziune fiscală și spalare de bani scotea la iveala că statul român fusese păgubit cu peste două miliarde de euro.

LukOil România ar fi exportat fictiv milioane de tone de produse petroliere către parteneri complici din Olanda, Marea Britanie sau Moldova, dar practic aceste tranzacţii au existat doar pe hârtie.

În aceaste ilegalități ar fi fost implicate zeci de firme înmatriculate în România, Moldova, Marea Britanie sau Olanda. În paralel, în perioada 2010-2014, Petrotel LukOil a înregistrat pagube importante.

A urmat un sechestru record, de 2 miliarde de euro, pe bunurile și conturile Petrotel LukOil România, dar și al conturilor din Marea Britanie şi Olanda a acționarului majoritar, Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda. Operațiunea deja devenea internațional.
Potrivit comunicatului oficial al procurorilor ploieșteni, pe lângă acuzaţiile din octombrie 2014 reţinute în sarcina Petrotel LukOil şi a directorului platformei din Ploieşti, Andrey Bogdanov, de spălare de bani şi evaziune fiscală, cu un prejudiciu de 230 de milioane de euro, de miercuri s-au adăugat încă două, de folosire cu rea credinţă a creditului Lukoil şi spălare de bani.

Schema de spălare a banilor descrisă în rechizitoriu este una simplă. Lukoil Ploieşti a rambursat sume importante către Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, cu justificarea de restituire creditare, în baza unor contracte de împrumut. La rândul său, firma din Ploieşti a primit din Olanda, cu titlul de investiţii şi majorare de capital social, diverse sume care nu s-au regăsit însă în activul Petrotel Lukoil şi nici nu au fost raportate către ANAF sau Registrul Comerţului. Prin această schemă, Lukoil Ploieşti a rămas fără capital, operaţiunile de spălare de bani şi folosirea cu rea credinţă a creditului provocând un prejudiciu de 2 miliarde de euro. „Ca urmare a politicii comerciale practicate de SC Petrotel LukOil SA, s-a realizat decapitalizarea societăţii, fapt relevat și de rapoartele administratorilor societăţii, rapoarte aferente anilor 2012 si 2013“, se arată în comunicatul procurorilor ploieşteni.

În acest dosar procurorii i-au trimis în judecată, în august 2015, pe cetățeanul rus Andrey Iurevici Bogdanov, director general și membru în Consiliul de Administrație al SC Petrotel Lukoil SA Ploiești, și pe cetățeanul moldovean Andrei Rață, de asemenea membru în Consiliul de Administrație al rafinăriei, pentru folosirea cu rea-credință a capitalului societății și spălare de bani; pe Dan Dănulescu, director General Adjunct la Petrotel Lukoil, și pe Dorel Duțu, contabil șef al companiei, pentru complicitate la folosirea cu rea-credință a creditului societății și complicitate la spălare de bani, precum și pe cetățenii ruși Alexey Voinstev și Olga Kuzina, directori generali adjuncți ai Petrotel Lukoil, pentru complicitate la folosirea cu rea-credință a creditului societății, Olga Kuzina fiind acuzată și de complicitate la spălare de bani. În același dosar au fost trimise în judecată și două companii, respectiv SC Petrotel Lukoil SA Ploiești, care operează rafinăria de la Ploiești deținută de compania rusească, aceasta fiind suspectată de spălare de bani, și Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, pentru complicitate la folosirea cu rea-credință a creditului societății și complicitate la spălare de bani. La momentul trimiterii în judecată, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești arătau că, în perioada 2011-2014, inculpații din acest dosar “în calitate de administratori și directori generali ai Petrotel Lukoil Ploiești, cu știință au folosit cu rea-credință bunurile și creditul de care se bucură societatea într-un scop contrar intereselor acesteia, pentru a favoriza alte societăți comerciale în care aveau interes direct sau indirect, prin încheierea în numele și pe seama Petrotel Lukoil Ploiești a unor contracte de achiziție de materie primă (țiței), precum și prin încheierea unor contracte de livrare de produse finite în condiții de preț dezavantajoase societății comerciale, având ca rezultat generarea de pierderi determinate de practicarea unor prețuri de livrare situate sub costurile de producție”. Anchetatorii susțineau totodată că inculpații au folosit cu rea-credință creditul de care se bucura societatea pe care o administrau, într-un scop contrar intereselor acesteia, pentru a favoriza Lukoil Europe Holdings BV Olanda, membră a grupului Lukoil, în care aveau un interes direct sau indirect.

În 2018, într-o primă instanță s-a dispus achitarea tuturor acuzaților și, în același dosar, firma care operează rafinăria LukOil din Ploiești, dar și compania-mamă, cu sediul în Olanda, au fost, de asemenea, găsite nevinovate pentru infracțiuni economice. Judecătorii au dispus și ridicarea sechestrului asigurător în privința acțiunilor deținute de cele două firme, dar și a conturilor bancare aparținând inculpaților persoane fizice.

Astfel, un scandal care anunța că va cutremura Justiția româneasca s-a finalizat discret, printr-o decizie neasteptată.

Dupa un alt lung an, la termenul din data de 27 noiembrie 2019, magistraţii Curţii de Apel Ploieşti au admis apelul înaintat de procurori la decizia de achitare luată de Tribunalul Prahova. Astfel, dosarul privind infracţiuni economice în care au fost trimişi în judecată şi achitaţi, în primă instanţă, membri ai conducerii Rafinăriei Petrotel Lukoil din Ploieşti şi compania mamă din Olanda va fi rejudecat, la instanţa de fond. Așadar, povestea coninuă.

Însă, în cei trei ani cât a durat procesul, au avut loc mai multe evenimente mai puțin cunoscute care, de fapt, anunțau finalul neasteptat.

Neregularitatea rechizitoriului

Primul semnal a fost când dosarul a fost trimis înapoi procurorilor pentru remedierea neregularităților. Instanța de fond constatase neregularitatea rechizitoriului. În ianuarie 2016, PCA Ploieşti a anunţat, printr-un comunicat de presă, că dosarul Lukoil a fost din nou trimis în judecată după ce procurorii au remediat neregularităţile constatate de magistraţi.

Apoi au fost date multe termene și amânări. Însă, cel mai important moment a fost la sfârșitul lunii iulie 2018, când secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis suspendarea din funcție a fostului șef al DNA Ploiești Lucian Onea şi a procurorului Mircea Negulescu, cel care a instrumentat inițial dosarul LukOil. Parchetul General susţinea că în 2015 Onea şi Negulescu ar fi determinat prin constrângere un martor, pe Vlad Cosma, ameninţându-l în mod direct că o vor inculpa pe sora acestuia, Andreea Cosma, să întocmească în fals o sesizare pe un alt nume şi tabele/liste cu alegători din Republica Moldova, documente din care să rezulte că alegătorii ar fi primit bani drept „mită electorală”. De altfel, Vlad Cosma îi acuza pe procurorii DNA Negulescu și Onea că au „fabricat dosare”.

Mașinile Poliției merg cu benzină LukOil

O alta piatră la temelia deciziei instanței și la tergiversarea procesului ar putea fi și contractile, încheiate după demararea anchetei, dintre LukOil cu DNA și Poliția Română, pentru furnizarea de carburanți, în următorii ani, mașinilor celor două instituții. La astea s-a mai adăugat și protecția pe care unii politicieni și funcționari publici o ofereau firmelor implicate.

Blejnar iubea LukOil

Din acest motiv este relevantă interpelarea senatorului PSD Valer Marian adresată, la începutul anului 2011, preşedintelui de atunci al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Sorin Blejnar, privind contrabanda cu benzină şi motorină:

În temeiul art.112 alin. 1 din Constituţia României şi art.162 din Regulamentul Senatului României, vă adresez prezenta

INTERPELARE:

Conform ziarului Bursa din 17 februarie 2011, fostul ministru al finanţelor Sebastian Vlădescu (cel care a mărturisit că preşedintele Traian Băsescu i-a adresat rugămintea „Lasă-l, te rog, în pace pe Sorin”, referindu-se la persoana dumneavoastră) a declarat că, la ora actuală, contrabanda cu produse petroliere (benzină, motorină) este mult mai de amploare decât contrabanda cu ţigări în România, făcând precizarea că, în lumea contrabandei, ţigările sunt o afacere măruntă faţă de benzină.

Având în vedere această declaraţie a fostului dumneavoastră şef şi ţinând cont că, potrivit unor surse din ANAF, dumneavoastră, în calitate de preşedinte al ANAF, şi directorul dvs. de cabinet, Codruţ Marta, aţi transmis personalului de control să nu se atingă de anumite firme care comercializează motorină şi benzină, vă solicit să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

  1. Câte controale au fost efectuate de ANAF în perioada 2009 – 2011 şi care sunt constatările acestora la următoarele societăţi comerciale: SC DUMIMAR SRL, SC ROMPET OIL TRADE SRL, SC DG PETROL SRL, SC ROMECO SRL, SC BGM PETROL SRL, SC GAVINI SRL, SC TEXAS GRUP OYL SRL, SC SEBASTIAN SRL, SC SEBASTIAN ENERGY SRL, SC COMPANIA SEBASTIAN SA, SC ASV AUTO SRL, SC DAIM SERV CONSTRUCT SRL, SC JETOIL SRL, SC PETROTUR SRL?
  2. Câte controale au fost efectuate de ANAF în perioada 2009 – 2011 şi care sunt constatările acestora la SC OIL TERMINAL SA Constanţa, unde directorul dvs. de cabinet, Codruţ Marta, este membru al Consiliului de Administraţie?
  3. Câte controale au fost efectuate de ANAF în perioada 2009 – 2011 şi care sunt constatările acestora la antrepozitul fiscal deschis pe nava Attila, aflată pe Marea Neagră?
  4. În câte dosare aţi fost ori sunteţi cercetat de Parchet pentru implicare în contrabandă cu ţigări şi motorină?

Solicit răspuns scris şi verbal.

Senator Valer Marian, Vicepreşedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii.

De ce este interesantă această interpelare? Pentru că o parte din firmele la care face referire senatorul Marian apar și în rechizitoriul procurorilor instrumentat împotriva LukOil. Iar gruparea de firme prezentate de senator a făcut obiectul unei cercetari DIICOT care, prin afaceri ilegale cu combustibili, ar fi prejudiciat statul român cu șapte miliarde de euro. Blejnar a respins acuzațiile fără a comenta prea mult și l-a acționat în judecată pe Valer Marian pentru mai multe acuze publice dar și pentru că senatorul a susținut că numele șefului ANAF apare în mai multe dosare penale, printre care unul legat de contrabanda cu motorină.

Omniprezentul Iavorski

Printre firmele cuprinse în rechizitoriul procurorilor găsim și firme aflate sub influența unor persoane mai mărunte cum este Alatar Trans SRL patronată de un polițist din Buzau și care a avut numeroase contracte de furnizare de combustibili cu instituții din județul Constanța. Dar și firme mari cum este Unicom Holding SA a lui Constantin Iavorski. Până să devină om de afaceri, Iavorski a fost, în perioada 90-92 ministrul Industriilor și Energiei din Republica Moldova. Ca o coincidență. Constantin Tampiza, directorul Petrotel-LukOil pana în 2010, a fost și el Ministrul al Economiei în perioada 90-92, în guvernul de la Chișinau.

This research was enabled by “Reporters in the field”, a program by Robert Bosch Foundation hosted together with the media NGO n-ost.

Citește și

Privatizarea Petrotel – Cum a intrat LukOil pe ușa din față a Palatului Cotroceni

The scheme that allowed Lukoil’s middleman to benefit from state aid