Zeci de milioane de euro din sărăcia din Teleorman

Unul din cazurile aproape incredibile de succes în domeniul absorbției de fonduri POSDRU este al unei asociații din București, Catalactica. În 2017, jurnaliștii de la postul TV de știri Digi 24 rezumau astfel succesul acestei organizații: “Sorin Cace este directorul Asociației Catalactica şi cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții. Susţine că în 7 ani a derulat 25 de proiecte POSDRU, în care a rulat peste 40 de milioane de euro.”

Soții Cace, peste 13.000 de euro lunar în 2010

Digi 24 adăuga, în context, că și veniturile soților Cace au crescut corespunzător: “În câteva dintre acestea (proiecte – n.r.), a lucrat și soția sa, Corina Cace, profesor universitar la ASE. (…) Tot din declarațiile de avere rezultă că în perioada desfășurării proiectelor POSDRU, veniturile conexe salariului de la stat ale soților Cace erau considerabile. În 2010, de exemplu, Sorin Cace a încasat pe PFA și convenții civile 116.000 de euro, adică 9.676 de euro lunar. Soția sa menționează venituri nete pe PFA și convenții civile aferente anului 2010 de 42.044 euro, adică 3.503 euro lunar. După terminarea proiectelor POSDRU, venitul lui Sorin Cace pe PFA si convenții civile a fost de doar 2.000 de lei, de 244 de ori mai mic, iar al soției, de doar 1.000 de lei.”

Proiecte încheiate cu instituții controlate de PSD în Teleorman

Cu adevărat excepțional este nivelul de adaptare la jungla fondurilor europene la care ajunsese Catalactica la câțiva ani după ce POSDRU începuse să funcționeze în România, mai arăta Digi 24: “În 2013, asociația soților Cace ajunsese la un nivel în care câștiga zeci de proiecte la o singură strigare.”

Conform jurnaliștilor de la postul TV menționat, președintele Catalactica, Sorin Cace, nu câștiga decât un sfert din proiectele depuse: „Noi am scris, în 2013, 64 de proiecte. Din 64 de proiecte, au fost aprobate 32, deci rata de succes de 50%. Am renunțat la multe dintre ele. Din 32 de posibile contracte de finanțare, am semnat doar 12 plus 4, deci în total 16, la jumătate.”

Tot Digi 24 a dezvăluit că Teleormanul a fost cel mai norocos județ pentru asociația lui Cace: “Majoritatea proiectelor implementate de Asociația Catalactica au fost în Teleorman. Banii rulați de Sorin Cace au transformat asociația sa în unul dintre cei mai mari contributori la bugetul județului. La un moment dat, Cace plătea cu asociația sa non-profit mai mulți bani la buget decât sute de firme din județ. (…) Multe din proiectele sale au fost în parteneriat cu consiliul Județean Teleorman, Prefectura Teleorman și Direcția de Asistență Socială din Teleorman, instituții controlate de membri PSD.”

Sorin Cace, șeful Catalactica și al Institutului pentru Cercetarea Calității Vieții. iccv.ro

Leasing de 26.000 de euro față de închiriere de 7.000

Într-unele din aceste proiecte, însă, prioritatea pare să fi fost achiziționarea unui autoturism, mai degrabă decât rezolvarea unor probleme sociale. Astfel, Curtea de Conturi remarca, conform raportului public al instituției pe anul 2012, că “în cazul proiectului “Resurse pentru femeile și grupurile Romă excluse social” s-a constatat că, deşi durata normală de funcţionare a autoturismelor, potrivit HG nr. 2139/2004, este de 4-6 ani, perioada de leasing a fost stabilită pe 12 luni, aceasta reprezentând 16% din durata normală de funcţionare maximă a bunului care face obiectul leasing-ului. Totodată, beneficiarul nu a demonstrat că leasing-ul a fost metoda cea mai rentabilă pentru obţinerea folosinţei bunului respectiv, din analiza costurilor închirierii unui autoturism similar, de pe site-urile de profil, a rezultat că, prin închiriere, costurile ar fi reprezentat 7 mii – 18 mii euro pentru o perioadă de închiriere de 365 de zile, faţă de 26 mii euro, cât reprezintă ratele de leasing.”

Achiziția autoturismului de către beneficiarul acestui proiect, Asociația Catalactica, este complet insignifiantă în comparație cu valoarea totală a proiectului: 16,5 milioane de lei, din care doar puțin peste 300.000 de lei a fost contribuția beneficiarului, peste 16 milioane de lei provenind de la UE. Parteneri în proiect au fost Institutul de Cercetare a Calității Vieții (unde Sorin Cace este cercetător) și Bolt International Consulting – L. Katsikaris & co (Grecia).

În ciuda bugetului imens, însă, de aproape patru milioane de euro, site-ul proiectului (integrat.org.ro) – care ar fi trebuit să faciliteze integrarea pe piața muncii pentru câteva mii de femei rome – nu mai este disponibil.

Trei proiecte de 38 de milioane de lei

Printre primele și cele mai “bogate” proiecte POSDRU al căror beneficiar a fost Catalactica (filiala Teleorman) se numără și “PROACTIV – de la marginal la incluziv” (buget de 16,5 milioane de lei), “DURABIL – de la subzistență la sustenabilitate” (buget de 19,6 milioane de lei) și “COME – comportament de ocupare manifest etapizat” (buget de “doar” 2,1 milioane de lei).

Toate cele trei proiecte au ceva în comun: un furnizor de servicii pentru unele nevoi ale proiectelor. Furnizorul este Scutaru Strategic Consulting SRL din București, o mică firmă de consultanță.

Acestei firme i s-au plătit, din bugetul proiectului “PROACTIV – de la marginal la incluziv”, 368.000 de lei fără TVA. Aproape 60.000 de lei s-a plătit pentru “realizarea conceptului pentru campania de informare și conștientizare a rolului economiei sociale în rândul grupului țintă și al opiniei publice” (contract semnat pe 30 iulie 2010), aproximativ 170.000 de lei pentru o “campanie de informare și publicitate” (contract din 4 octombrie 2010) și încă 140.000 de lei pentru “organizarea campaniei de informare și publicitate” (contract din 28 martie 2012).

În fiecare din cazurile menționate, administratorii proiectului au primit o singură ofertă pentru serviciile solicitate, deci se poate spune că furnizorul a fost, practic, singurul invitat să ia banii europeni. 

Anunțuri de atribuire în proiectul DURABIL. Sursa foto: durabil.org.ro
Anunț de atribuire în proiectul PROACTIV. Sursa foto: proactiv-org.ro

Codrin Scutaru, 934.000 de lei fără TVA prin POSDRU

După exact aceeași rețetă, Scutaru Strategic Consulting SRL a mai primit peste 532.000 de lei fără TVA și din bugetul proiectului “DURABIL – de la subzistență la sustenabilitate”. Suma de 195.600 de lei a provenit dintr-un contract semnat pe 21 septembrie 2010 pentru “servicii de publicitate” iar restul de aproape 338.000 de lei a fost contractat pe 15 aprilie 2011 pentru “servicii de organizare campanie de informare și publicitate în cadrul proiectului”.

Este util de menționat că, din același proiect, 39.136 de euro fără TVA au plecat către o mașină scumpă: “servicii de leasing financiar pentru 1x MERCEDES BENZ VIANO 2.2” către NBG Leasing IFN SA. Ca și în cazul menționat de către inspectorii Curții de Conturi, leasing-ul a fost contractat pentru doar 12 luni.

În fine, în proiectul “COME – comportament de ocupare manifest etapizat” s-au mai contractat “servicii pentru organizare evenimente, servicii de editare tipărire broșura studii de caz, produse informative si de promovare, servicii de publicitate (publicare anunțuri și comunicate în presă scrisă) și servicii de creare si dezvoltare web site”, pe 11 februarie 2011, de aproape 34.000 de lei fără TVA. Evident, beneficiarul contractului a fost tot Scutaru Strategic Consulting SRL.

Doar din cele trei proiecte, așadat, firma de consultanță a încasat 934.000 de lei fără TVA, echivalentul a peste 220.000 de euro.

Anunț de atribuire în proiectul DURABIL. Sursa foto: durabil.org.ro
Anunț de atribuire într-un proiect al Asociației Catalactica. Sursa foto: catalactica.org.ro

 

 

Să punem osul la Muncă

De ce este interesant cazul contractelor încheiate de către Catalactica Teleorman cu Scutaru Strategic Consulting SRL? Pentru că, până la începutul anului 2013, deci în toată perioada în care încheia contracte cu asociația, unic asociat și administrator al firmei era Codrin Scutaru. Acesta a renunțat la părțile sociale ale firmei la începutul anului 2013 nu întâmplător, ci pentru că a fost numit secretar de stat în Ministerul Muncii. Nu era prima dată când Scutaru ocupa o poziție în acest minister. Conform CV-ului său, sintetizat de către publicația online gandul.info, “sociolog şi jurist, Codrin Scutaru a intrat în politică în postura de consilier al ministrului PSD Dan Mircea Popescu la Muncă, în timpul guvernării Năstase. Ulterior a trecut prin Cancelaria primului-ministru Tăriceanu, căruia i-a fost consilier pentru Administraţie publică centrală, a intrat în staff-ul secretarului de stat liberal Svetlana Preoteasa de la Educaţie, de unde a plecat, la momentul instalării guvernului PDL, în consultanţă privată.”

De ce este foarte importantă conexiunea lui Scutaru cu Ministerul Muncii? Pentru că, ani la rând, fondurile POSDRU au fost administrate în România de către Ministerul Muncii. Este de presupus, deci, că Scutaru cunoștea foarte bine mecanismele prin care banii europeni pot fi accesați. Și, evident, nici oamenii din minister responsabili de POSDRU nu-i erau străini.

Codrin Scutaru, fost secretar în Ministerul Muncii. Sursa foto: facebook.com/codrin.scutaru

Cace despre banii lui Scutaru: “Nu mai știu exact procedura”

Dar poate că, de fapt, contractele date lui Scutaru nu au fost decât o coincidență. Este, însă, o versiune greu de crezut: conform propriului CV, între 2010 și 2013, Codrin Scutaru a fost cercetător al Institutului pentru Cercetarea Calității Vieții (ICCV), din subordinea Academiei Române. Tot la același institut, însă, este cercetător și chiar conducător (din 2015) chiar Sorin Cace, președintele asociației Catalactica. De altfel, ICCV a fost partener al Catalactica în multe dintre proiectele POSDRU câștigate.

Așadar, când Cace semna contracte pe bani POSDRU cu Scutaru, acesta îi era coleg la ICCV. Conflictul de interese este, astfel, evident.

Sorin Cace, însă, contrazice acest scenariu, prin răspunsurile le care ni le-a dat: “Scutaru nu lucra la ICCV la vremea aceea. Nu e conflict de interese. Eu nu știu când s-a angajat la ICCV. Eu nu eram director. Sunt director din 2015. Deci, nu e un conflict de interese.
A fost o competiție acolo (pentru contracte – n.r.), nu mai știu cum a fost acolo. Păi, nu cred că era cerere de ofertă. Nu mai știu exact procedura. Da, chiar nu îmi aduc aminte. Între timp au mai fost 15-20 de proiecte.
Cum am reușit să luăm atât de multe proiecte? Am scris 64 și ceva de proiecte. Din ele au fost aprobate cam 31 sau 32. Nici nu am semnat contracte pentru toate. Aveam și expertiză pe domeniul acesta din 2001. Am semnat decât vreo 16 proiecte din 30 și ceva la runda 2014.
Nu este un conflict de interese cu Codrin Scutaru. Poate era asociat. Daca scrie în CV-ul lui că era cercetător III, înseamnă că era angajat la noi. E posibil să fi fost angajat. Păi, nu e incompatibil. Eu sunt director din 2015. Nu aveam nici o putere de decizie în ICCV. În 2012 era cercetător științific doi.”

Codrin Scutaru a fost mai sec: “Relațiile comerciale dintre entități s-au desfășurat conform procedurilor, transparent și legitim. Nu consider că a existat nici un conflict de interese din cauză că eram amândoi cercetători științifici.”

Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund în proiectul “Frauda socială europeană”.