Un prefect perfect pentru milioanele de euro din POSDRU

Șef la tineretul județean al unui partid, prefect, om de afaceri de mare succes, totul până în 35 de ani. Ce și-ar mai putea dori cineva? Exact: niște milioane de euro din fonduri europene câștigate foarte ușor și cheltuite neclar, până a închiderea prăvăliei oengistice care a jucat rolul beneficiarului.

22 de proiecte aprobate într-o singură sesiune

În primăvara anului 2014, o asociație din Alba Iulia reușea să dea o lovitură de proporții fantastice: îi erau aprobate 22 de proiecte finanțate prin POSDRU cu o valoare totală de 112 milioane de lei. Proiectele fuseseră depuse de către Asociația Elen în vara anului 2013, trecuseră prin procesul de evaluare al Ministerului Muncii și fuseseră declarate toate câștigătoare. Era un rezultat nemaiîntâlnit nu doar ca un număr atât de mare de proiecte să primească finanțare simultan, dar ca toate proiectele depuse de un potențial beneficiar să treacă de evaluarea Ministerului Muncii în aceeași sesiune.

În rândul specialiștilor în lucrul cu astfel de proiecte a apărut stupoarea. “Este imposibil să aplici atât de multe proiecte concomitent. Nu ai resursele necesare. Sunt mai multe probleme aici. În primul rând, ai nevoie de personal de specialitate. La un asemenea volum, şi 200 de angajaţi sunt puţini. Interesant este cum vor realiza publicul-ţintă. La aceste proiecte te angajeză să califici sau să produci angajarea unui număr de persoane. Cei din domeniu ştiu că este greu să aduci la cursuri un anumit număr de persoane, pe un singur proiect şi într-un singur judeţ. Alba este un judeţ mai mic decât Iaşul, eu cred că este imposibil să atragi persoane pentru 10-15 proiecte de formare derulate concomitent.”, spunea în aprilie 2014 Ciprian Necula adjunctul Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă Iași, citat de 7est.ro.

Copy & paste nerușinat

Și, totuși, se întâmplase. O trecere în revistă a numelor celor 22 de proiecte depuse și selectate de către Ministerul Muncii arată că există asemănări frapante. Șapte dintre ele, fiecare cu buget de 4,2 milioane de lei (aproximativ un milion de euro), se cheamă astfel: “Formare continuă pentru succes pe piaţa muncii”,  “Dezvoltăm cea mai importantă resursă – resursa umană”, “Formare pentru şanse sporite pe piaţa muncii”, “Profesionişti pentru profesionişti”, “Formare profesională pentru stabilizarea locurilor de muncă”, “Plusvaloare prin calificare profesională”, “Conştientizare, formare, valorizare a potenţialului uman”.

Alte șase proiecte, fiecare de 2,1 milioane de lei, au următoarele nume: “Valorificarea cunoştinţelor teoretice la locul de muncă”, “Integrare pe piaţa muncii prin pregătire teoretică şi practică”, “Sprijin pentru integrarea tinerilor pe piaţa muncii”, “Dezvoltare personală a tinerilor în contextul Uniunii Europene”, “Împreună pentru viitorul tinerilor”, “Oportunităţi de dezvoltare profesională”.

Patru proiecte au, fiecare, buget de câte 6,3 milioane de lei și următoarele nume: “O şansă pentru fiecare prin abordare şi coerenţă a pieţei muncii”, “Împreună avem forţa de a reuşi pe piaţa muncii”, “Împreună combatem clişee – şanse egale pe piaţa muncii pentru femei”, “Solidaritate împotriva discriminării”.

În fine, ultimele cinci proiecte au, fiecare, un buget de 8,7 milioane de lei (aproximativ două milioane de euro) și numele următoare: “Soluţii în integrarea grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii”, “Creşterea capacităţii de ocupare a grupurilor vulnerabile”, “Prin noi înşine-integrare şi reintegrare pe piaţa muncii”, “Paşi către integrare – dezvoltarea competenţelor şi calificărilor de bază”, “Participare pe piaţa muncii pentru persoanele defavorizate”.

Acuzațiile de plagiat proiecte, ignorate de Guvern

Lista afișată de către Autoritatea de Management a POSDRU, însă, arăta că, de fapt, Asociației Elen i se aprobaseră nu 22, ci 31 de proiecte, în valoare totală de 152 de milioane de lei (peste 35 de milioane de euro). Un competitor de pe această piață a proiectelor de fonduri europene nu a rămas indiferent la nemaiauzitul succes al unei organizații. Acesta a sesizat nu doar coincidențele de buget, ci și similitudinile numelor proiectelor depuse de către Asociația Elen. “Am constatat că sunt beneficiari care depun mai multe proiecte, cu același titlu sau cu titluri diferite, solicitând aceeași sumă nerambursabilă și primind același punctaj la evaluare. În aceste condiții, avem suspiciuni că proiecte identice sunt aprobate pentru finanțare, constituind, din punctul nostru de vedere, o infracțiune. Cinci proiecte de câte 8,764.445.76 lei fiecare, şapte proiecte de câte 4,256,016.52 lei, alte şapte proiecte, fiecare beneficiind de câte 2,128,187.60 lei fiecare. În total, în cadrul a cinci apeluri de proiecte Asociația ELEN a câștigat proiecte în valoare de 122,395,939.68 lei. Plagiatul și autoplagiatul se pedepsesc cu excluderea plagiatorilor din instituțiile în care își desfășoară activitatea sau de la concursurile de proiecte. Programul Comisiei Europene Tineret în Acțiune (actual Erasmus+), de exemplu, are o prevedere prin care exclude de la finanțare proiectele identice. Considerăm că acceptarea la finanțare a proiectelor care sunt plagiate sau autoplagiate reprezintă cel puțin o încălcare a principiilor POSDRU de profesionalism și șanse egale.”, a spus Radu Oprea, preşedintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din Regiunea Sud Est, pentru 7est.ro.

Acesta a sesizat atât Guvernul României, cât și Comisia Europeană, în legătură cu suspiciunile de fraudă. Contactat, Radu Oprea a spus că nici până acum, la peste patru ani de la trimiterea sesizărilor, nu a primit răspunsuri de la instituțiile pe care le-a abordat.

Totuși, în 2014, după anunțarea aprobării celor 31 de proiecte POSDRU pentru Asociația Elen, aceasta nu a mai semnat contractele de finanțare cu Autoritatea de Management a POSDRU din cauza unor neînțelegeri cu privire la datorii apărute între asociație și Ministerul de Finanțe.

Lista celor 31 de proiecte aprobate Asociației Elen din Alba Iulia. Sursa foto: 7est.ro

Prea de milioane, prea ca la țară

Anterior depunerii celor 31 de proiecte în 2013, Asociația Elen din Alba Iulia mai depusese și alte proiecte pentru finanțare POSDRU, care îi fuseseră aprobate și semnase și contractele de finanțare. Cinci dintre acestea au nume foarte generale și, de asemenea, foarte asemănătoare cu cele din lotul din vara lui 2013: “Calificarea profesională – o șansă pentru viitor”, “Împreună pentru un viitor mai bun”, “Educație pentru viitor”, “Cu toții avem dreptul la o pregătire adecvată”, “O șansă pentru fiecare”. Fiecare din proiectele anunțate a avut un buget de aproximativ două milioane de lei.

Un altul, însă, derulat între 2010 și 2013, a avut un buget total de 20 de milioane de lei, aproape cinci milioane de euro, și un nume pompos: “Spațiul rural românesc între identitate și globalizare – valorificarea potențialului resurselor umane din mediul rural și promovarea mobilității ocupaționale și geografice”. Partenerii Asociației Elen în acest mega-proiect au fost IPEC SA, o fabrică de obiecte ceramice din Alba Iulia deținută de familia Covaciu (Elena – mama și Cosmin și Cristian – fiii), și Asociația Comunelor din România.

Absurd: 31.680 de oameni “informați, consiliați, calificați, instruiți, certificați”

Conform descrierii generale a proiectului, drept “rezultate calitative directe” ale proiectului au fost bifate următoarele: “Dezvoltarea capitalului uman din localitățile rurale selectate, sporirea nivelului de ocupare a forței de muncă în domeniile non-agricole și facilitarea integrării durabile pe piața muncii pentru grupul țintă. De asemenea, se va genera facilitarea accesului la ocupare în activități non-agricole, îmbunătățirea condițiilor pentru dezvoltarea întreprinderilor profitabile non-agricole, creșterea adaptabilității și mobilității forței de muncă din mediul rural și îmbunătățirea capacității de integrare pe piața muncii și asigurarea egalității de șanse pe piața muncii. La finalul proiectului vor fi înregistrate 31680 de persoane care vor participa la cel puțin una dintre activitățile de informare, consiliere, calificare, instruire, certificare, dobândind șanse crescute de a-și identifica și ocupa un nou sau primul loc de muncă prin formarea de noi competențe și aptitudini pentru a accede la statutul de persoană ocupată.”

Acest tip de proiect este ideal pentru beneficiarii leneși: deși grupul-țintă este foarte mare (peste 30.000 de persoane, în cazul acestui proiect), rezultatele care trebuie obținute sunt formulate în termeni foarte generali: la finalul proiectului, o persoană din cele peste 30.000 trebuie să fi participat “la cel puțin una dintre activitățile de informare, consiliere, calificare, instruire, certificare”. Activitățile de “informare, consiliere, calificare, instruire, certificare”, însă, pot să constea în aproape orice, nefiind vorba de identificări clare ale unor competențe profesionale.

Fotografia lui Cosmin Covaciu pe site-ul Asociației Elen, acum inactiv. Sursa foto: web.archive.org

Clanul prefectului Covaciu

Cum ajunge, totuși, o asociația ca Elen din Alba Iulia să devin specialistă în proiecte POSDRU? Cel mai probabil, rolul determinant i-a aparținut lui Cosmin Covaciu, manager al unora dintre proiectele al căror beneficiar a fost Asociația Elen. Președinte al asociației era, în momentul primirii fondurilor europene, Elena Covaciu, mama lui Cosmin Covaciu, iar vicepreședinte al Elen era Cristian Covaciu, fratele lui Cosmin. Acesta din urmă, însă, e cel mai notoriu membru al familiei datorită implicării sale în politică. În ianuarie 2005, membru PNL fiind și președinte al TNL Alba, Cosmin Covaciu a fost numit prefect al județului Alba. A deținut această funcție până în martie 2008. Cosmin Covaciu a fost considerat multă vreme protejatul lui Teodor Athanasiu, președinte al PNL Alba și ministru al Apărării din partea PNL, deci unul din cei mai influenți liberali la nivel național. Athanasiu deținuse și funcția de șef al AVAS.

Pe de altă parte, soția lui Cosmin Covaciu, Maria Elena, este judecător al Curții de Apel Alba Iulia. Deși neimplicată în funcționarea Asociației Elen, judecătoarea Elena Maria Covaciu este, cu siguranță, un personaj important în orășelul transilvan.

Cosmin Covaciu deține, din iunie 2008, și Dancor-Proiect SRL din Alba Iulia, companie de consultanță în afaceri și atragerea de fonduri europene.

Structura de conducere a Asociației Elen. Sursa foto: web.archive.org

Vicepreședinte “Elen”: “avem  penalități înscrise în certificatul fiscal”

Un alt personaj implicat în administrația publică și foarte important în Asociația Elen este Emil Gabriel Benga, prim-vicepreședinte al organizației. Acesta a deținut și funcții în Prefectura Alba, și în sistemul de protecție a copilului din județ și, în prezent, este consilier local în Sebeș, un oraș din județul Alba. Acesta este și asociat al lui Cosmin Covaciu în Dancor-Proiect SRL din Alba Iulia. Benga a reprezentat, practic, Elen în relația cu instituțiile statului, fiind înlocuitorul Elenei Covaciu, mama lui Cosmin Covaciu.

Emil Gabriel Benga a fost relaxat când a vorbit cu noi. “Nu au fost cazuri de proiecte nefinalizate (la Asociația Elen – n.r.). Dar am avut probleme legate de finanțare. În anul 2012 a fost un blocaj. S-au întârziat foarte mult plățile de la Autoritatea de Management (a POSDRU – n.r.) și Ministerul de Finanțe a calculat dobânzi și penalități pentru toți beneficiarii care au întârziat plata contribuțiilor. Ne-au calculat 100.000 lei, am contestat, am avut proces, avem și acum proces cu ei. Până la urmă, se va ajunge la o hotărâre de instanță.”, a spus Benga.

În ciuda eforturilor noastre de a-l intervieva și pe Cosmin Covaciu, nu am reușit să vorbim decât cu Benga: „Nu știu care mai e interesul să vorbiți cu domnul Covaciu, dacă ați vorbit cu mine. Mă uimește interesul dvs. pentru noi.”

Prim-vicepreședintele Elen a susținut că doar proiectele POSDRU derulate începând cu 2010 au fost plătite de către stat: „În decursul anilor, am avut cinci proiecte POSDRU. Avem și proiecte câștigate, dar nu am putut să semnăm contractele pentru că avem aceste penalități înscrise în certificatul fiscal. Nu am putut ulterior să mai semnăm contractele și nu am avut activitate. Nu știu câte proiecte au fost nesemnate.”

Bogatul Covaciu, salarii de un milion de lei de la “Elen”

Consultând situația financiară a Asociației Elen din ultimii ani se poate constata cu ușurință ce impact au avut proiectele POSDRU asupra organizației. Astfel, în 2012, Elen a avut venituri de 12,7 milioane de lei și cheltuieli de aproape 13 milioane de lei. În acel an, în ciuda sumelor enorme încasate de către asociație, aceasta a avut un deficit de aproape 300.000 de lei. Totuși, tot în 2012, conform declarației de avere a judecătoarei Elena Maria Covaciu, Cosmin Covaciu a încasat aproape 232.000 de lei de la Elen ca “angajat”. În 2013, Elen a avut venituri de 10,1 milioane de lei și cheltuieli de 10,8 milioane, deci deficit de aproape 700.000 de lei, dar Cosmin Covaciu a încasat alte aproape 218.000 de lei, tot ca “angajat”. În 2014, cifrele Elen au scăzut dramatic: venituri de 677.000 de lei și cheltuieli de 618.000 de lei, deci un excedent de aproape 60.000 de lei. Iar anul trecut, Elen nu a avut nici un venit, dar a cheltuit 815 lei. Când va avea din nou venituri, însă, Asociația Elen va trebui să-i înapoieze lui Cosmin Covaciu peste 500.000 de lei, sumă pe care acesta susține că i-a dat-o împrumut asociației (conform declarației de avere a soției sale).

Banii câștigați de Cosmin Covaciu de la Elen, dar și cei împrumutați Asociației, conform declarațiilor de avere ale soției lui. Sursa foto: declaratii.integritate.eu

Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund în proiectul “Frauda socială europeană”.