Rolul instituțiilor: stânga a știut ce face dreapta, dar a lăsat-o să fure

Mai multe instituții publice au fost responsabile, în ultimii zece ani, cu verificarea cheltuirii fondurilor POSDRU și, evident, cu remedierea situațiilor de nerespectare a procedurilor europene. În ciuda anchetelor penale, a articolelor de presă și chiar ale unor rapoarte de audit extrem de precise, banii POSDRU au fost risipiți.

2010: “riscul contractării unor proiecte cu bugete nefundamentate”

Cea mai activă și transparentă dintre aceste instituții a fost Curtea de Conturi a României. Anual, aceasta realizează un audit financiar al tuturor instituțiilor din România. Unul din capitolele din raportul anual de audit se referă și la POSDRU. Încă din 2010, Curtea de Conturi a atras atenția Autorității de Management a POSDRU că “observaţiile evaluatorilor (…) nu au fost transmise către Serviciul Contractare pentru a fi avute în vedere la încheierea contractelor de finanţare cu beneficiarii. Prin contractarea proiectelor fără a se ţine seama de observaţiile şi recomandările evaluatorilor şi fără a se detalia, justifica sau, după caz, ajusta bugetul cererii de finanţare, există riscul contractării unor proiecte cu bugete nefundamentate, nerealiste, cuprinzând activităţi neeligibile, sau care nu contribuie la realizarea obiectivelor şi indicatorilor programului”. Mai mult, arăta Curtea de Conturi în același raport, una dintre deficiențele derulării programului era “neefectuarea unei vizite de monitorizare, cel puţin o dată pe an de implementare a proiectului”.

Cu alte cuvinte, instituția națională din România responsabilă de cheltuirea banilor POSDRU nu aplica nici un filtru de control al posibilelor fraude nici în faza de contractare a proiectelor, nici în cea de derulare.

Șeful Curții de Conturi din România, Mihai Busuioc, după o întâlnire cu omologul bulgar. Sursa foto: curteadeconturi.ro

2011: “cereri de finanţare care conţin informaţii identice”

În mod cu totul ciudat, nici în 2011 nu s-au făcut progrese în privința monitorizărilor de proiecte. În raportul de audit referitor la activitatea POSDRU din acel an, Curtea de Conturi a notat există “întârzieri în realizarea misiunilor de verificare cuprinse în planul anual de verificări la faţa locului şi planul anual al vizitelor de monitorizare aferente anului 2011. Astfel, cele 29 de vizite care ar fi trebuit realizate în anul 2011 au fost replanificate pentru anul 2012. De asemenea, nu s-a efectuat nicio vizită de monitorizare din totalul de 213 vizite de monitorizare planificate pentru anul 2011, în condițiile în care operațiunile de tip FSE au o natură intangibilă, iar pentru verificarea realității activităților desfășurate, astfel de verificări ar trebui realizate în timpul derulării activităților proiectelor. O mare parte din aceste vizite au fost replanificate, înregistrându-se întârzieri și în urma replanificării”.

Aberant era și ce se întâmpla când vizite de monitorizare aveau, totuși, loc: “întocmirea cu întârziere a alertelor de nereguli, în cazul identificării cu ocazia verificărilor la faţa locului a unor deficienţe privind nerespectarea prevederilor privind achiziţiile publice, existând riscul solicitării în continuare la rambursare de către beneficiari a unor cheltuieli neeligibile”. Mai mult, adăuga autoritatea de audit, “sistemul de management şi control nu dispune de proceduri adecvate pentru detectarea neregulilor legate de evitarea dublei finanţări a cheltuielilor şi respectiv de utilizarea fondurilor în conformitate cu principiile unui management financiar riguros”.

Practic, banii europeni erau aruncați în activități care, apoi, se derulau mai degrabă după regulile beneficiarilor decât după cele ale finanțatorului, UE. Iar o altă observație a Curții de Conturi din raportul aferent anului 2011 nu face decât să confirme anomalia: “grilele de evaluare tehnică a cererilor de finanţare nu conţin elemente care să asigure o punctare obiectivă a proiectelor. Acest fapt ce a condus la modalităţi de punctare, respectiv de evaluare diferite pentru cereri de finanţare care conţin informaţii identice sau pentru aceeaşi cerere de finanţare”.

2013: experți care muncesc 24 de ore pe zi

Efectele observațiilor referitoare la defectele funcționării sistemului POSDRU, făcute de Curtea de Conturi în 2010 și 2011, au început să se vadă. Astfel, în raportul autorității de audit pentru anul 2012, apare o informație cu totul neașteptată: “admiterea la finanţare a 3 proiecte, cu aceeași denumire, aceleași obiective și aceeași valoare, depuse de acelaşi beneficiar în cadrul cererii de propuneri nr. 110, pentru domeniul major de intervenție 5.2. „Promovarea sustenabilității pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și ocuparea forței de muncă”. Proiectele au fost aprobate fără a fi îndeplinite condiţiile de eligibilitate şi criteriile privind capacitatea financiară şi operaţională pentru implementarea proiectelor, conform prevederilor Ghidului Solicitantului – condiţii specifice”.

Așadar, e vorba de un caz care arată că sistemul de administrare a POSDRU era, pur și simplu, scăpat de sub control.

Alte exemple arată amploarea furtului din bani europeni: “în cazul a trei proiecte s-a constatat că unii experţi fac parte atât din echipele proiectelor auditate, cât și din echipele altor proiecte derulate de către aceiași beneficiari/parteneri, finanţate din programele operaţionale. Totodată, pentru un număr de 25 de persoane, numărul orelor decontate pe proiecte depășeşte media de 12 ore/zi de muncă, iar pentru unele persoane, din situațiile furnizate, rezultă un număr de 22–24 ore/zi realizate. (…) Aspectele au fost constatate în cadrul unor proiecte care aveau ca obiectiv extinderea competențelor IT în învățământul preuniversitar, realizarea unui sistem integrat de programe de masterat în domeniul ingineriei de sunet, imagine și al aplicațiilor multimedia și respectiv unui proiect care urmărea dezvoltarea competențelor antreprenoriale”; “în cazul unui proiect de formare și asistență în domeniu managerial-antreprenorial pentru mici și viitori întreprinzători, manageri și angajați din cadrul IMM-urilor din regiunile NE, NV, Centru și SE, s-a constatat că au fost solicitate la categoria cheltuielilor cu personalul implicat în implementarea proiectului, salarii şi contribuţii sociale în sumă totală de 7 mii euro, pentru 3 experţi, pentru care nu există informaţii, în rapoartele de activitate întocmite, referitoare la activităţile realizate, în vederea stabilirii realităţii activităţilor desfăşurate faţă de cheltuielile efectuate şi solicitate pentru aceştia în cadrul proiectului.”

Nimic surprinzător, câtă vreme, pentru al treilea an la rând, Curtea de Conturi notează că “verificările de management efectuate asupra procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice nu au acoperit aspectele referitoare la conflictul de interese”, “misiunile de verificare cuprinse în planul anual de verificări la faţa locului/vizite de monitorizare aferente anului 2012, nu au fost efectuate în totalitate. De asemenea, nu au fost efectuate vizite ex-post pentru proiectele finalizate, în vederea verificării impactului şi a sustenabilităţii proiectelor”, “în timpul desfăşurării activităţilor proiectului nu au fost efectuate vizite la faţa locului”.

Fără verificări pe achiziții și conflicte de interese

Deja previzibil, nici în 2013 nu s-au făcut prea multe controale de către Autoritatea de Management a POSDRU, după cum spune Curtea de Conturi: “nu au fost realizate toate misiunile de verificare la fața locului planificate în baza Planului vizitelor de verificare pentru anul 2013 și a Planului de verificări încrucișate aferent anului 2013”, “nu au fost efectuate în mod corespunzător verificările administrative și la fața locului în ceea ce privește procedurile de achiziție derulate de beneficiari sau în ceea ce privește conflictul de interese”.

La finalul raportului de audit, Curtea de Conturi a făcut și recomandări: “reverificarea eligibilității grupului țintă și a cheltuielilor solicitate la rambursare care au fost validate în mod necorespunzător, iar acolo unde este cazul dispunerea (…) măsurilor de cuantificare, constatare și recuperare a cheltuielilor neeligibile, inclusiv extinderea verificărilor în cazurile în care sunt constatate neconformități”, “realizarea verificărilor privind conflictul de interese cuprinse în listele de verificare, având în vedere și informațiile înregistrate electronic la registrul comerțului”, “efectuarea pentru proiectele finalizate a căror perioadă de sustenabilitate a expirat sau expiră în cursul anului, a vizitelor de monitorizare ex-post, astfel încât să se asigure că beneficiarii i-au îndeplinit obligațiile asumate prin contractul de finanțare în ceea ce privește sustenabilitatea proiectului”.

2014: Curtea de Conturi sesizează DLAF

Începând cu 2014, Curtea de Conturi nu s-a mai rezumat doar la a audita funcționarea POSDRU, ci a trecut și la sesizarea unor instituții de anchetă: “În urma verificărilor efectuate în cadrul auditului de operațiuni pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, au fost identificate suspiciuni de fraudă în cadrul a opt proiecte. Dintre acestea, în cazul unor proiecte s-a constatat decontarea unor cheltuieli în baza unor contracte de servicii încheiate în condițiile existenței unor posibile conflicte de interese între firmele contractante (beneficiar sau partener în proiect) și contractori, precum și nerespectarea, în sfera achizițiilor publice, a îndeplinirii criteriilor de calificare înscrise în documentația de atribuire. Autoritatea de Audit a sesizat Departamentul pentru Lupta Antifraudă cu privire la aspectele constatate, în vederea investigării acestora.”

Ca de obicei, raportul Curții a arătat deficiențe multe: “vizitele la fața locului nu au fost efectuate conform procedurii operaționale în vigoare”, “achiziționarea unor bunuri/servicii fără organizarea unei proceduri de atribuire adecvate”, “utilizarea unor criterii de calificare și selecție de natură să restricționeze participarea ofertanților sau a unor specificații tehnice restrictive”, “declararea câștigătoare a unor oferte neconforme”, “derularea unor achiziții fără asigurarea unui grad adecvat de publicitate sau tratament egal”, “nerespectarea regulilor privind evitarea conflictului de interese.”

2015: locuri de muncă create artificial

În 2015, “În urma verificărilor efectuate în cadrul auditului de operațiuni pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane au fost identificate suspiciuni de fraudă în cadrul a 3 proiecte, pentru care Autoritatea de Audit a sesizat Departamentul pentru Lupta Antifraudă cu privire la aspectele constatate, în vederea investigării acestora.”

Iar în anul imediat următor, Curtea de Conturi a arătat că nu doar beneficiarii privați de fonduri POSDRU (companii și ONG-uri) au cheltuit defectuos banii UE, ci și instituțiile statului: “în cadrul proiectului „Valorificarea oportunităților de inserție pe piața muncii pentru grupurile vulnerabile, prin integrarea în Întreprinderi Sociale VALORIS”, beneficiar Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București, s-a constatat decontarea unor cheltuieli neeligibile în sumă de 1.985 mii lei, reprezentând:

– cheltuieli în sumă de 1.374 mii lei, efectuate pentru înființarea și dezvoltarea a două structuri de economie socială, care nu respectă principiul managementului financiar riguros, având în vedere că cele două structuri înființate nu au desfășurat activități potrivit obiectului de activitate și în conformitate cu planul de afaceri asumat la depunerea cererii de finanțare;

– cheltuieli în sumă de 611 mii lei, reprezentând sume plătite cu titlu de subvenție structurilor de economie socială înființate în cadrul proiectului și nerecuperate ca urmare a neutilizării integrale a sumei acordate sub formă de subvenție; (…)

De asemenea, în cazul proiectelor „Valorificarea oportunităților de inserție pe piața muncii pentru grupurile vulnerabile, prin integrarea în Întreprinderi Sociale VALORIS” – beneficiar Direcția Generală de Asistență Socială București și „Echilibru Social prin Economie Socială”, beneficiar Fundația Aequilibrim, s-a constatat că structurile de economie socială nu au respectat obligația privind menținerea locurilor de muncă nou create în perioada de sustenabilitate, respectiv a numărului de persoane angajate aparținând grupurilor vulnerabile.”

Sursa foto: curteadeconturi.ro

DNA: șefă de penitenciar, înșelăciune POSDRU

Și Direcția Națională Anticorupție a anchetat câteva cazuri de cheltuire ilegală a banilor europeni prin POSDRU. Cel mai complex și, în același timp, cel mai “scump” caz al DNA a fost cel al Camerei de Comerț și Industrie București, expus pe larg anterior. Au existat și alte cazuri, mai mici. La cererea noastră, DNA a menționat că nu poate indica numărul dosarelor în care a făcut cercetări referitoare la POSDRU. Totuși, conform comunicatelor de presă ale instituției, ar fi vorba de câteva zeci de cazuri.

Unul din ele merită o atenție specială pentru că este vorba de trimiterea în judecată și, ulterior, condamnarea unei șefe de… penitenciar. După cum arăta un comunicat de presă al DNA în martie 2013, “La data de 24 martie 2010, Penitenciarul Târgșor a devenit beneficiarul unor fonduri europene acordate în cadrul programului POSDRU în vederea punerii în practică a proiectului intitulat „Persoanele private de libertate, în slujba protecției mediului înconjurător, pentru creșterea competitivității și a atractivității teritoriilor”. Proiectul avea ca obiectiv general promovarea formelor de parteneriat public – privat, grupând în jurul unităților administrativ teritorial serviciile responsabile de deținerea și reintegrarea persoanelor private de libertate, pentru a pregăti reintegrarea acestora în societate, prin ocupare și ucenicie într-o meserie.
În cadrul acestui proiect, în cursul anului 2011, inculpata Pușcaș Mihaela a îndeplinit funcția de manager de proiect și, în această calitate, pe parcursul derulării proiectului, a depus la Autoritatea Contractantă o cerere de rambursare în care a consemnat, în mod nereal, că toate cheltuielile sunt eligibile și că au fost respectate procedurile privind achizițiile, atașând la această cerere mai multe documente false pe care le-a semnat sau pe care le-a aprobat în calitate de director de penitenciar.
În această modalitate, inculpata Pușcaș Mihaela a cauzat un prejudiciu în valoare totală de 426.281,06 lei (echivalentul a aproximativ 100.775 euro), reprezentând fonduri europene POSDRU și fonduri de la bugetul de stat.”

În ianuarie 2016, tot conform DNA, “Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât condamnarea inculpatei PUȘCAȘ MIHAELA, director al Penitenciarului de Femei Târgșor, la data faptelor, la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 5 ani și interzicerea pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
– înșelăciune și
– fals intelectual, în formă continuată.”

Ministru al Muncii demis de ANI, iertat de procurori

Unul din cele mai cunoscute cazuri de încălcare a regulilor de cheltuire a banilor POSDRU este cel al fostului ministru al Muncii Ioan Nelu Botiș. În aprilie 2011, Agenția Națională de Integritate a sesizat DNA în legătură cu un posibil conflict de interese în care s-ar fi aflat atât ministrul, cât și soția acestuia. “Proiectul ”Șansa la demnitate” desfășurat de Asociația ”Parteneriat Euroactiv” Bistrița, a fost aprobat și semnat la o dată ulterioară numirii în funcție a Ministrului Botiș Ioan Nelu. În calitate de Ministru al Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, domnul Botiș Ioan Nelu are atribuții în gestionarea fondurilor structurale. Atât la data depunerii proiectului, cât şi la data semnării contractului de finanţare, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Bistrița-Năsăud, prin reprezentant Botiş Ioan Nelu, figura ca membru fondator al Asociației ”Parteneriat Euroactiv” Bistriţa.”, se arată într-un comunicat de presă al ANI. Agenția mai arăta că din echipa proiectului ”Șansa la demnitate” desfășurat de Asociația ”Parteneriat Euroactiv” Bistrița făcea parte și soția lui Botiș.

Cazul a dus la demisia ministrului Muncii, însă, în cele din urmă, nu a produs efecte penale (dosarul a fost închis fără ca Botiș să fie trimis în judecată).

DLAF: suspiciuni de fraudă în 136 de cazuri

O altă instituție care a supravegheat funcționarea POSDRU a fost Direcția de Luptă Anti-Fraudă a Guvernului României (DLAF). Conform unui răspuns primit ca urmare a unei cereri de informații depuse de către noi, au existat sute de anchete:

“1. în perioada 2009 – 31.05.2018, ca urmare a sesizărilor înregistrate la nivelul DLAF, au fost declanșate 251 de acțiuni de control privind proiecte finanțate prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU);

  1. din cele 251 de acțiuni de control au fost finalizate 194, până la data de 31.05.2018;
  2. în cele 194 de acțiuni de control, DLAF a constatat suspiciuni de fraudă în 136 de cazuri și nereguli în 8 cazuri;
  3. DLAF a sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA) în cazul suspiciunilor de fraudă;
  4. până în prezent, referitor la stadiul dosarelor ce au avut la bază cele 136 de note de control cu suspiciuni de fraudă, DNA ne-a transmis următoarele:

– pentru un caz, DNA a încheiat cu inculpatul un Acord de recunoaștere a vinovăției;

– în 41 de cazuri, DNA a dispus trimiterea în judecată;

– în 41 de cazuri, DNA a dispus clasarea;

– 40 de cazuri se află încă în lucru la DNA;

  1. DLAF are în derulare o singură acțiune de control cu privire la proiecte gestionate prin Programul Operațional Capital Uman (POCU).”
OLAF nu a fost foarte comunicativ în privința fraudelor cu bani POSDRU. Sursa foto: OLAF

Ministerul Fondurilor Europene, cifre ridicole

La Ministerul Fondurilor Europene, responsabil de administrarea POSDRU, cifrele sunt ușor diferite, însă (conform unui răspuns trimis la cererea noastră):

“La nivelul Direcției Generale Programe Europene Capital Uman, 235 proiecte (…) aprobate, deși s-a început implementarea lor ulterior, nu au mai fost finalizate. Contractele au fost reziliate. Ca urmare a proiectelor reziliate, au fost stabilite debite în valoare de 48.971.173,94 lei. Din totalul creanțelor stabilite a fost recuperată suma de 24.348.122,38 lei.”

Suma este echivalentă cu cea pe care o cere statul numai în cazul fraudelor descoperite de DNA de la Camera de Comerț și Industrie București, deci foarte mică.

În ciuda numeroaselor sesizări ale Curții de Conturi și DLAF, însă, MFE ne-a comunicat că doar “5 plângeri penale” au fost făcute. Totuși, “La nivelul Direcției Generale Programe Europene Capital Uman au fost primite de la OLAF și DLAF 117 sesizări.”

Cât despre continuatorul POSDRU, POCU, MFE ne-a mai comunicat că “Ȋn cadrul proiectelor gestionate de Direcția Generală Programe Europene Capital Uman au fost înregistrate 5 rezilieri de contracte de finanțare, dispuse cu aplicarea prevederilor (…) care se referă la excluderea de la participarea la selecția publică de proiecte și de la acordarea finanțării nerambursabile pentru o perioadă de 2 ani de la data rezilierii. Motivele rezilierii pentru proiectele beneficiarului s-au bazat pe faptul că nu s-a respectat graficul de depunere a cererilor de rambursare. A fost depusă o singură cerere de rambursare neconformă administrativ, cu 3 luni înainte de termenul de finalizare al proiectului și nu s-a prezentat inițierea vreunui plan de remediere.”

Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund în proiectul “Frauda socială europeană”.