Cum să furi un euro din trei prin POSDRU. Cazul CCIB

Unul din cele mai șocante cazuri de cheltuire considerată infracțională de fonduri POSDRU este cel al Camerei de Comerț și Industrie București. În 18 proiecte finanțate de UE cu peste 30 de milioane de euro, DNA consideră că s-a furat minimum o treime din bani. Metodele includ șantaj la adresa angajaților CCIB iar la capătul lanțului financiar, ca încasator, s-a aflat și fostul șef al Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihail Vlasov.

Un Mercedes Benz pentru competențe manageriale

În raportul Curții de Conturi pe 2012, instituția notează că “în cazul proiectului „Dezvoltarea competențelor manageriale și antreprenoriale în vederea creșterii competitivității și valorificării oportunităților de afaceri” s-a constatat achiziţia în sistem de leasing a unui autoturism Mercedes Benz fără respectarea principiului unui management financiar riguros sau a cerinţei de eligibilitate prevăzută de ghidul solicitantului de a se asigura utilizarea eficientă a fondurilor şi un raport optim cost-rezultate. Contractul a fost încheiat pe o perioadă de 28 de luni pentru o valoare totală de 42 mii euro, din care 31 mii euro reprezintă ratele de leasing. În plus, prin contractul de leasing au fost prevăzute dotări opționale în valoare de 3 mii euro, reprezentând sistem asistență parcare, scaune față încălzite, volan și schimbător de viteze în piele, pachet de iluminare interioară, care nu sunt necesare raportat la activitățile proiectului şi nu respectă principiul unui management financiar riguros, prin utilizarea eficientă a fondurilor acordate prin proiect.”

Proiectul „Dezvoltarea competențelor manageriale și antreprenoriale în vederea creșterii competitivității și valorificării oportunităților de afaceri” a costat peste 17 milioane de lei (peste patru milioane de euro), din care 15,7 milioane de lei direct de la UE. Așadar, dacă ar fi vrut, beneficiarii proiectului ar fi putut achiziționa o adevărată flotă de Mercedesuri: cam o sută de bucăți.

Achiziția i-a aparținut unuia din partenerii din proiect, Universitatea “Titu Maiorescu” (UTM) din București. Evident, cu buna știință și aprobare a beneficiarului proiectului, Camera de Comerț și Industrie București (CCIB).

UTM a refuzat să ofere vreun comentariu pe această temă, în ciuda cererilor noastre repetate.

Grup-țintă de 1.100 de persoane

Conform unor anunțuri făcute publice de către Asociația “Centrul Român de Inițiative” (alt partener în proiect), “Obiectivul general al proiectului îl constituie promovarea culturii antreprenoriale în vederea creșterii abilității persoanelor de a materializa ideile de afaceri, prin activități orientate către crearea unei structuri care să ofere servicii complexe de asistență întreprinzătorilor, astfel încât sectorul IMM să genereze un număr crescut de afaceri” iar

“grupul țintă vizat în cadrul proiectului este format din 200 întreprinzători (proprietari/administratori ai unor IMM-uri) asistați pentru creșterea competitivității companiilor pe care le conduc; 100 întreprinzători asistați pentru identificarea de parteneri; 400 de manageri consiliați pentru creșterea eficienței organizaționale și 400 de potențiali întreprinzători care doresc să inițieze o afacere independentă.”

La un calcul simplu, fiecare din cele 1.100 de persoane din grupul țintă a primit consiliere de peste 15.400 de lei (echivalentul a peste 3.500 de euro). Din ce am văzut, însă, echivalentul instruirii a cam 12 persoane s-a dus într-un Mercedes Benz, probabil foarte util celor angajați în proiect.

“Grup infracțional organizat” la CCIB

În perioada 2010 – 2011, Camerei de Comerț și Industrie București i s-au aprobat nu mai puțin de 18 proiecte cu finanțare prin POSDRU. CCIB a obținut, astfel, peste 142 de milioane de lei, adică peste 35 de milioane de euro, din care peste 30 de milioane de euro au reprezentat finanțare nerambursabilă direct de la Uniunea Europeană.

Modalitatea în care a înțeles CCIB, însă, să administreze aceste proiecte a fost mai specială. O cercetare amănunțită a acestui tip de administrare de proiecte a fost făcută de către Direcția Națională Anticorupție. Și nu o dată, ci de două ori.

Prima dată s-a întâmplat în 2014. În octombrie, DNA a emis un comunicat de presă extins în care anunța definitivarea unei anchete penale soldate cu trimiterea în judecată a următorilor:

“DIMITRIU SORIN-PETRE, președinte al Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) pentru săvârşirea infracţiunilor de:
– constituirea unui grup infracţional organizat
– folosirea autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial în scopul obţinerii pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase
– trei infracţiuni de abuz în serviciu
– infracţiunea împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, respectiv folosirea sau prezentarea de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave
MIHUŢ GABRIEL-DAN, director general în cadrul CCIB, pentru săvârşirea infracţiunilor de:
– constituire a unui grup infracţional organizat
– folosirea autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial în scopul obţinerii pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase
– trei infracţiuni de abuz în serviciu
DUMITRIU GABRIELA, consilier al preşedintelui CCIB, pentru săvârşirea infracţiunilor de:
– constituire a unui grup infracţional organizat
– complicitate la folosirea autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase
VASILESCU LAURENŢIA, director economic al CCIB, pentru săvârşirea infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, respectiv folosirea sau prezentarea de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave.”

Sorin Dimitriu, șeful Camerei de Comerț și Industrie București. Sursa foto: ccib.ro

“Sponsorizare” cu japca de la angajați

Ce le imputa DNA acestor persoane de la vârful Camerei de Comerț și Industrie București? Punerea pe picioare a unei întregi rețele de fraudare a banilor europeni prin aparenta implementare a proiectelor: “Inculpaţii Dimitriu Sorin-Petre, președinte al Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), Mihuţ Gabriel-Dan, director general şi Dumitriu Gabriela, consilier al președintelui CCIB, au conceput, organizat şi pus în aplicare un mecanism care presupunea, pe de o parte, accesarea frauduloasă de fonduri europene pentru diferite proiecte, iar pe de altă parte, spolierea angajaţilor CCIB de o mare parte din veniturile salariale obținute din activitatea prestată în cadrul proiectelor, prin simularea unei aşa-zise „sponsorizări” către instituţia angajatoare, sumele astfel rezultate fiind cheltuite după bunul plac, de către conducerea CCIB.
Faptele care au făcut obiectul cercetărilor în prezenta cauză au fost săvârșite în perioada 2010-2012, în contextul derulării, la CCIB, a unor proiecte finanțate din bugetul Fondului Social European (FSE) în cadrul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU).
Astfel, s-a procedat la cooptarea, în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene contractate de către CCIB, în calitate de beneficiar, a angajaților Camerei, prin semnarea de acte adiționale la contratele individuale de muncă. Angajații urmau să deruleze activitatea curentă în cadrul Camerei, pentru care primeau salariu și, în plus față de aceasta, urmau să presteze diferite activități în cadrul proiectelor derulate de Cameră, pentru care primeau remunerație în funcție de bugetul fiecărui proiect, sume provenind din fonduri europene. Din totalul de 58 de angajați ai instituției, 48 de angajați desfășurau activități în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene.
În fapt, conducerea CCIB a pus în aplicare o formă mascată de a obține bani provenind din implementarea proiectelor europene prin intermediul angajaților, prin determinarea acestora să semneze niște contracte tip ”sponsorizare”.
Prin urmare, fiecare dintre angajații implicați în implementarea proiectelor trebuia să semneze lunar, la primirea drepturilor salariale, un contract de sponsorizare, conform căruia între 30% și 70% din veniturile salariale, inclusiv cele provenite din fonduri europene, erau transferate, cu titlu de ”sponsorizare”, către CCIB.”

Șantajați cu concedierea

Totuși, sistemul de furt s-a opintit în trei angajați care nu acceptat schema șefilor Camerei, mai arată DNA: “În acest fel, folosindu-se de autoritatea funcției, inculpatul Dimitriu Sorin Petre și inculpatul Mihuț Gabriel-Dan, cu ajutorul inculpatei Dumitriu Gabriela au pus angajații CCIB în fața faptului împlinit, și anume acela de a semna contracte de sponsorizare la primirea salariului în numerar, ceea ce nu reprezenta în vreun fel exprimarea voinței libere a acestora. În realitate, angajaţii primeau doar diferența dintre suma menționată în statele de salarii și cea menționată în contractele de sponsorizare și o chitanță cu suma reținută.
În plus, autoritatea inculpaților prin prisma funcțiilor deținute s-a manifestat prin inducerea, în rândul angajaților, a ideii că participă la implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene doar persoanele care se supun dispoziţiei de a li se reţine bani din salariu sub forma sponsorizării, iar cei care refuză vor suporta consecința desfacerii contractului de muncă.
Trei angajaţi, părți vătămate în cauză, au solicitat direct inculpaţilor Dumitriu Gabriela, Dimitriu Sorin-Petre și Mihuț Gabriel-Dan, plata sumei ce reprezintă drepturile salariale corespunzătoare muncii prestate, fără rețineri pentru sponsorizare. Într-o primă fază, celor trei le-au fost reduse orele de lucru în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene, ulterior fiind excluşi din grila de personal pe proiecte și, la scurt timp, concediaţi în mod discreționar. Demersurile pentru concedierea abuzivă a părților vătămate au fost efectuate de inculpații Dimitriu Sorin-Petre și Mihuț Dan Gabriel.”

Vlasov, șef la CCIR, dar avocat pe bani pentru CCIB

În mod aproape incredibil, numai de la angajați, s-au întors la șefii CCIB aproape un milion de euro, conform DNA: “În perioada septembrie 2010 – martie 2012, CCIB a încasat sponsorizări în valoare de 4.015.334,42 lei din care 43.373,07 lei de la persoane juridice și 3.970.741 lei de la persoane fizice, în principal angajați.
Banii astfel obținuți erau folosiți de inculpații Dimitriu Sorin-Petre și Mihuţ Gabriel-Dan nu pentru sponsorizări, ci pentru patrimoniul CCIB, asupra căruia dețineau controlul.
Deşi teoretic, sumele respective ar fi trebuit să fie destinate unor acte de sponsorizare pentru activităţi culturale, artistice sau sportive, inculpatul Dimitriu Sorin plătea sume considerabile din salariile angajaţilor către preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, prin intermediul unui presupus contract de asistență juridică cu un onorariu exorbitant. În acest fel, o sumă egală cu salariile a aproape 50 de angajați în decurs de o lună era pusă la dispoziția lui Mihail Vlasov, fără o justificare pertinentă din punct de vedere juridic și economic, în condiţiile în care CCIB avea un departament juridic. Astfel, în luna decembrie 2010, suma încasată din sponsorizări de la angajați a fost de 209.065 lei, iar din această sumă, 110.000 lei au fost depuși într-un cont bancar cu explicația ”încasări diverse”. Din acest cont, în data de 16.12.2010 a fost virată suma de 107.492,50 lei către Cabinetul de avocat Mihail M. Vlasov.
În plus, pentru două proiecte finanţate din fonduri europene, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București a prezentat declarații false, în baza cărora a obţinut finanţările. Astfel, la data de 30.07.2009, pentru proiectul POSDRU/80/2.3/S/48675 – „Formarea profesională în vederea obținerii calificărilor de electrician în construcții și electrician de întreținere și reparații ELECTRIFORM”, în cuantum de 1.709.475,60 lei, inculpatul Dimitriu Sorin Petre, în calitate de reprezentant al CCIB, a semnat și a depus ”declarația de eligibilitate”, act care nu atesta situația financiară reală a instituției, în sensul că înregistra datorii la bugetul de stat și, în lipsa căreia, proiectul nu s-ar fi calificat în etapa următoare.
La semnarea contractului de finanțare pentru proiectul POSDRU/80/2.3/S/53934 – „Calificarea și orientarea profesională a angajaților din industria panificației”, în cuantum de 1.480.002 lei, inculpata Vasilescu Laurenția, cu intenție nu a respectat obligația contractuală de a se abține în situația în care C.C.I.B înregistra datorii către bugetul de stat, condiție eliminatorie în etapa de contractare. Practic, inculpata a ascuns datoriile în sumă de 1.010.397 lei pe care instituția le avea către bugetul de stat, pentru că evidențierea acestora ar fi dus la neacordarea finanțării.”

Sursa foto: Studio Interrobang

Al doilea dosar la DNA

În august 2017, Direcția Națională Anticorupție a trimis un nou dosar în judecată. Inculpații erau cam aceiași ca și prima oară (conform unui comunicat de presă al DNA);

“DIMITRIU SORIN-PETRE, președinte al Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (C.C.I.B.), la data faptelor și în prezent, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată,
– schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene, în formă continuată,
VASILESCU LAURENȚIA, la data faptei director economic al Camerei de Comerț și Industrie a Mun. București (C.C.I.B.), cu privire la săvârșirea infracțiunii de schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene, în formă continuată,
MIHUȚ GABRIEL-DAN, la data faptei director general în cadrul Camerei de Comerț și Industrie a Mun. București (C.C.I.B.), la data faptei, cu privire la săvârșirea infracțiunii de schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene, în formă continuată,
CAMERA DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată,
– schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.”

“Scopul inculpaților (…) de a frauda fondurile obținute”

De data aceasta, DNA și-a extins cercetarea și la modalitatea de aprobare a proiectelor POSDRU: “Începând cu anul 2008, inculpații Dimitriu Sorin-Petre, Mihuț Gabriel-Dan și Vasilescu Laurenția, în calitățile menționate anterior, împreună cu alți factori de decizie din cadrul Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (C.C.I.B.), au decis accesarea și implementarea mai multor proiecte cu finanțare nerambursabilă, provenite din fondurile Uniunii Europene și de la bugetul de stat, aceasta, atât pentru susținerea activității curente, plății salariilor curente ale angajaților sau achitării altor datorii către bugetul de stat sau furnizori cât și pentru obținerea unor avantaje financiare nerambursabile.
În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că scopul inculpaților nu a fost doar acela de a derula proiectele europene și de a beneficia de potențialele câștiguri financiare pentru entitate ori pentru angajații acesteia, ci și de a frauda fondurile obținute, prin utilizarea acestora în alte destinații decât cele pentru care au fost alocate, în funcție de anumite necesități ale C.C.I.B.
De asemenea, anumite proiecte au fost accesate de către inculpați, fără îndeplinirea condițiilor de eligibilitate (existența unor datorii la bugetul de stat,) sens în care, pentru accesarea acestora, în mai multe situații, au fost depuse la autoritatea de management mai multe documente false, ce conțineau date neconforme cu realitatea.
Ca urmarea a acestor demersuri, în perioada 2008-2012, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a decontat în cadrul proiectelor POSDRU către Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București suma totală de 48.790.143,47 de lei.”

Statul, parte civilă pentru 49 de milioane de lei
Peste zece milioane de euro ar trebui returnați către stat, se mai spune în comunicatul Direcției Naționale Anticorupție: “După transferul sumelor în contul curent al C.C.I.B., inculpații au dispus, în mod repetat, utilizarea banilor în alte scopuri (destinații) decât cele ale proiectelor, sumele fiind folosite pentru plata unor obligații restante la bugetul de stat, plata unor facturi restante, ori plata salariilor angajaților, altele decât cele afectate proiectelor.
Sistemul de fraudare creat, de tip ”suveică”, s-a perpetuat în timp, pe măsură ce se reușea accesarea unui anume proiect și, implicit, obținerea pre-finanțării, aceasta fiind folosită fie pentru plata unor debite curente ale C.C.I.B., fie pentru acoperirea unor conturi de pre-finanțare din care deja sumele fuseseră utilizate în alte scopuri.
Totodată, pentru acoperirea sumelor astfel utilizate pentru alte destinații, operațiune necesară în vederea realizării activităților din proiect și justificării cheltuielilor, având în vedere situația financiară precară a C.C.I.B., fiecare angajat al entității implicat în proiecte, a ”returnat” în contul acesteia diferite sume provenite din salariile aferente proiectelor, sub formă de ”sponsorizare”. În fapt, inculpații utilizau sumele din pre-finanțare în alte scopuri, după care acopereau aceste sume tot din proiecte, însă din ”sponsorizările” făcute de către angajați, aceștia din urmă neprimind în întregime salariile ce li se cuveneau pentru activitatea din proiecte, ci doar procent din acestea. În realitate, salariatul primea o sumă mai mică decât cea cuvenită, restul rămânând în contul Camerei sub formă de ”sponsorizare”.
De asemenea, pentru ca aceste operațiuni să nu poată fi observate în conturile de proiecte special deschise, inculpații au hotărât ca plata salariilor să se efectueze din contul curent al C.C.I.B., deși obligația era ca toate operațiunile din proiect să se efectueze din conturile speciale.
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice s-a constituit parte civilă în dosarul penal cu suma de 48.790.143,47 de lei.”

“Prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, președintele CCIB, nu face precizări”

Procesele sunt în derulare în instanță și, deocamdată, nu există o soluție în nici unul din cele două.

Fostul șef al Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihail Vlasov, beneficiarul a o parte din fondurile sustrase din proiectele POSDRU de către grupul de la Camera de Comerț și Industrie București, a fost deja condamnat definitiv în două dosare distincte, fără legătură cu proiectele europene. Faptele lui Vlasov au fost de luare de mită (pentru a rezolva un conflict comercial la Curtea de Arbitraj a Camerei de Comerț), respectiv de dare de mită (numirea unui deputat ca arbitru la Curtea de Arbitraj a Camerei de Comerț în schimbul promovării unui proiect de lege favorabil Camerei de Comerț).

Surprinzător, Sorin Dimitriu este, și acum, președinte al Camerei de Comerț și Industrie București, deși este judecat în cele două dosare cu un prejudiciu imens. Dimitriu ne-a transmis, prin purtător de cuvânt, că nu are de gând să se lase afectat: “În condiţiile în care procedurile judiciare sunt în desfășurare, prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, președintele CCIB, nu face precizări în legătură cu această cauză. Totodată, prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu consideră că în această situație se aplică principiul general valabil al prezumţiei de nevinovăţie, ca unul dintre drepturile fundamentale ale omului și îşi exprimă convingerea că justiţia română are deplina capacitate de a stabili adevărul.”

Mihail Vlasov ieșind din închisoare în 2017. Sursa foto: libertatea.ro

Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund în proiectul “Frauda socială europeană”.