Cercetați penal în POSDRU, beneficiari de succes în POCU

Beneficiari de proiecte POSDRU cercetați în dosare penale sau administrative ba pentru conflicte de interese, ba pentru trafic de influență au continuat să câștige bani europeni și în exercițiul financiar european 2014 – 2020.

Clasic: proiecte clonate și la “Amfiteatru”

Fundația “Amfiteatru” este unul din cei mai mari beneficiari de fonduri POSDRU. Dar și de beneficiari de fonduri POCU, programul care, în România, a urmat după POSDRU și este finanțat în cadrul exercițiului financiar european 2014 – 2020. Conform unei liste (de pe website-ul Fundației) de achiziții pentru necesitățile proiectelor, “Amfiteatru” a derulat numeroase proiecte POSDRU: “Identitățile și experiențele comunităților: vectori ai dezvoltării economico-sociale”, “Dezvoltarea durabilă a turismului prin formarea profesională și consilierea șomerilor din mediul rural în județul Mureș”, “Un viitor prin calificare”, “Program integrat de formare și consiliere profesională a șomerilor din mediul rural, din regiunea Bucuresti- Ilfov în domeniul turismului”, “Investiție în capitalul uman din zona rurală a Județului Arad pentru dezvoltarea turismului”, “Investiție în capitalul uman din zona rurală a Județului Bistrița Năsăud pentru dezvoltarea turismului”, “Investiție în capitalul uman din zona rurală a Județului Botoșani pentru dezvoltarea turismului”, “Investiție în capitalul uman din zona rurală a Județului Olt pentru dezvoltarea turismului”, “Investiție în capitalul uman din zona rurală a Județului Teleorman pentru dezvoltarea turismului”, “Viitor în Inovația Turismului și Oportunitățile de Reintegrare în Județul Mureș”, “Vreau să mă calific!”, “CeReRe în Turism – Centre Regionale de Resurse în Turism și Servicii integrate pentru stimularea antreprenoriatului în sectorul turismului”, “Un viitor pentru tine!”, “Calitate și performanță în sistemul sănătății publice din România”.

Se poate simplu observa că, precum în alte cazuri, unele dintre proiecte au nume identice, dar zona de implementare a fost alta (ceea ce, așa cum am văzut în rapoartele Curții de Conturi, ridică suspiciuni referitoare la respectarea regulilor de cheltuire a banilor europeni).

ANI a sesizat un conflict de interese al lui Cepoi

Un proiect anume, însă, a suscitat mult interes: “Calitate și performanță în sistemul sănătății publice din România” (derulat între 2010 și 2013). Valoarea finanțării de la UE în proiect a fost de aproape 12 milioane de lei, beneficiarul fiind Fundația “Amfiteatru” și partener principal Direcția de Sănătate Publică (DSP) Iași. Director al DSP Iași la data semnării parteneriatului era Vasile Cepoi, ulterior ministru al Sănătății. În 2010, același Cepoi a fost, pentru scurtă vreme, manager al proiectului, apoi director de proiect pentru activitatile editoriale si de cercetare și, apoi, trainer audit calitate în același proiect. Din această ultimă funcție, Cepoi a obținut 150.000 de lei (anterior mai obținuse 4.000 de lei ca director de proiect pentru activitatile editoriale si de cercetare). Din decembrie 2010, și soția lui Cepoi, Fănița, a fost angajată în proiect, ca asistent regional, funcție din care a câștigat peste 31.000 de lei până în martie 2013.

Ca urmare a acestor relații financiare între beneficiar (Fundația “Amfiteatru”) și soții Cepoi, Agenția Națională de Integritate a sesizat un conflict de interese.

“Agenția Națională de Integritate a constatat existența indiciilor referitoare la posibila săvârșire a infracțiunii de conflict de interese, a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene, precum și a celor asimilate infracțiunilor de corupție, de către VASILE CEPOI, în calitate de fost Director al Direcției de Sănătate Publică Iași, în prezent, Ministru al Sănătății (potrivit dispozițiilor art. 2531 din Codul Penal al României, conflictul de interese constă în îndeplinirea, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, a unui act ori participarea la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv).”, arăta un comunicat de presă al ANI din septembrie 2012.

“Beneficiul patrimonial obținut de VASILE CEPOI, împreună cu soția sa, în cadrul acestui proiect este de 191.726 Lei (aprox. 42.440 euro). (…) Având în vedere cele de mai sus, s-a dispus sesizarea organelor judiciare competente, cu privire la posibila săvârşire de către VASILE CEPOI, în prezent, Ministrul Sănătății, a infracțiunii de conflict de interese, a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene, precum și a celor asimilate infracțiunilor de corupție.”, se mai spunea în comunicat.

Procurorii din orașul lui Cepoi au închis dosarul

În cele din urmă, însă, în mod ciudat, în martie 2014, dosarul penal deschis în această speță a fost închis fără ca Cepoi să fi fost pus sub acuzare. Motivația procurorilor de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași: fapta sesizată nu este de natură penală.

Pentru Aurel Borsan, liderul Fundației “Amfiteatru”, totul pare să fi fost o conspirație: “A fost verificată treaba aia cu Cepoi de toată lumea, de DNA. S-a închis toată treaba. A fost o simplă delațiune care s-a clasat de mult. Știu ce se întâmplă că am avut și eu presă, am avut ziare. Totul a fost în regulă. Proiectul s-a încheiat foarte bine, a fost verificat inclusiv la nivelul Comisiei Europene.”

Și Vasile Cepoi crede în această teorie: “Povestea asta s-a terminat acum patru-cinci ani. Scrie și pe Wikipedia. A fost o delațiune falsă. Atunci mi-am dat demisia. A fost un personaj care m-a reclamat la ANI. Până când nu am fost ministru, nu s-a întâmplat nimic. Scadalul a apărut după ce am preluat funcția de ministru.”

Sursa: Studio Interrobang

POCU, chiar mai avantajos decât POSDRU

În orice caz, scandalul nu a împiedicat în nici un fel Fundația “Amfiteatru” să se ocupe mai departe de proiecte finanțate din Fondul Social European. Astfel, după expirarea programului POSDRU, România a deschis POCU, programul finanțat de Fondul Social European din exercițiul financiar 2014 – 2020. Sub egida POCU, “Amfiteatru” a accesat proiectele “Dezvoltarea locală integrată în comuna Belin”, “Dezvoltarea comunei Crivăț prin măsuri integrate”, “Măsuri integrate pentru dezvoltarea și valorificarea potențialului comunei Letca Nouă”, “Antreprenoriatul – O șansă pentru viitor!”, “Program de sprijin antreprenorial în regiunea Centru”, “Adaptarea lucrătorilor, întreprinderilor și antreprenorilor la schimbare și creșterea competitivității în Regiunea Nord-Est”, “Creșterea competitivității și adaptarea la schimbare a lucrătorilor, întreprinderilor și antreprenorilor din Regiunea Sud-Muntenia”.

Proiectul “Dezvoltarea locală integrată în comuna Belin”, de exemplu, beneficiază de finanțare de la UE de 18 milioane de lei și, conform unor surse oficiale, “Obiectivul general al proiectului vizează reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și marginalizare din comuna Belin (care are în componență satele Belin și Belin Vale) cu cel puțin 200 de persoane printr-o abordare integrată și centrată pe nevoile comunității care va cuprinde măsuri educaționale, ocupaționale, de locuire, sociale, medicale, socio-medicale și juridice, facilitând pe termen mediu și lung desegregarea etnică, creșterea calității vieții locuitorilor comunei, valorificarea potențialului uman și dezvoltarea per ansamblu a întregii comune din punct de vedere socio-economic”.

La un calcul banal, fiecare din cele “cel puțin 200 de persoane” va fi apărată de “risc de sărăcie și marginalizare” cu costuri de 90.000 de lei (aproximativ 20.000 de euro).

Cum să folosești calculatorul dacă dai cu sapa

O altă companie abonată la fonduri POSDRU este Intratest SA. Unul din proiectele obținute de companie a fost cel numit “Și la sate oamenii vor să învețe” (desfășurat în județul Vâlcea), finanțat cu peste două milioane de lei de către UE. Conform unei publicații din Vâlcea (“Vocea Vâlcii”), este vorba despre “un proiect inutil care are ca obiectiv ,,creșterea șanselor de ocupare a persoanelor care domiciliază în mediul rural și pentru identificarea oportunităților existente pe piața muncii din zonele rurale ale județului Vâlcea, precum și a cerințelor specifice angajatorilor din această zonă”. În traducere liberă: vor fi învățați să-și redacteze pe calculator un CV în vederea obținerii unui loc de muncă pe o piață a muncii care nu necesită câtuși de puțin redactarea unui CV pe calculator. Nimeni nu-ți cere CV pentru a da cu sapa sau pentru semănatul grâului.”

L-am întrebat pe Mihnea Păcuraru dacă acuzațiile publicației vâlcene au fundament iar răspunsul acestuia a fost: “E un proiect vechi de cinci-șase ani. O să revin cu un telefon și o să vă dau detalii despre acest proiect.” Ceea ce nu s-a întâmplat.

Tatăl ministru, cercetat pentru afacerile fiului

Intratest este deținută de către Paul și Mihnea Păcuraru, tată și fiu. Acum câțiva ani, era deținută doar de către Mihnea Păcuraru. Paul Păcuraru, tatăl, a fost ministru al Muncii în 2007. Printre efectele mandatului său de ministru a fost și citarea într-un dosar penal al Direcției Naționale Anticorupție care privea și firma fiului său. Conform unui comunicat de presă al DNA din decembrie 2008, “La data de 3 iunie 2007, inculpatul Morega Dan Ilie i-a promis inculpatului Păcuraru Nicolae Paul Anton, ministru al Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse la momentul respectiv, că îl va sprijini pe fiul ministrului să obţină contracte de achiziţie publică în domeniul formării profesionale la societăţile comerciale Complexul Energetic Rovinari, Complexul Energetic Turceni şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, în condiţiile în care ministrul va numi în funcţia de inspector şef la Inspectoratul Teritorial de Muncă (I.T.M.) Gorj persoana indicată de Morega Dan Ilie. (…) Inculpatul Morega Dan Ilie i-a promis inculpatului Păcuraru Nicolae Paul Anton, iar acesta din urmă a acceptat, că îl va sprijini pe fiul acestuia să obţină contractele mai sus amintite. Ulterior discuţiei pe care au avut-o la data de 3 iunie 2007, inculpatul Păcuraru Nicolae Paul Anton, în vederea materializării promisiunii făcute de inculpatul Morega Dan Ilie, l-a pus în legătură pe acesta din urmă cu fiul său.”

Câțiva ani mai târziu, însă, judecătorii i-au achitat pe Morega și Păcuraru, procurorii neputând proba că Morega chiar și-ar fi folosit influența pentru a determina încheierea unor contracte de către Intratest.

Un argument pe care Mihnea Păcuraru îl folosește când este întrebat despre influența tatălui său în acordarea de finanțări POSDRU: “Știți ce rezoluție au dat judecătorii în acest dosar? Dosarul s-a închis!”

5 lei pe oră ca să aduci sătenii în “eurocomună”

În ciuda acestui trecut deloc măgulitor, Intratest SA a continuat să aibă succes în proiecte cu fonduri europene și după încetarea programului POSDRU. Astfel, în prezent, Intratest este partener într-un proiect gigant finanțat prin POCU cu 22,5 milioane de lei din fonduri UE. Proiectul se numește “Eurocomuna – Dezvoltare comunitară prin măsuri integrate în comuna Valea Ciorii, județul Ialomița”. Conform website-ului Primăriei Valea Ciorii, beneficiar al proiectului, Intratest se va ocupa de cursuri de ocupare profesională continuă pentru “350 de persoane de 15-64 de ani aflate în risc de sărăcie și excluziune socială cu domiciliul în comunitatea marginalizată comuna Valea Ciorii din județul Ialomița.”

Pe de altă parte, succesul cursurilor a trebuit plătit (după cum arată același document): “Conform cererii de finanțare aprobate, fiecare participant la formare va primi un supliment de 5 lei/ora de formare pentru primul curs urmat. (…) În plus, pentru a crește interesul GT (grup țintă – n.r.) în formare, la obținerea certificatului de calificare sau absolvire, fiecare cursant va primi un premiu de 1.500 de lei.”

Un alt partener în acest proiect POCU este compania Servel SRL. Și aceasta este o obișnuită a fondurilor POSDRU. Într-unul din proiectele în care Servel SRL a fost partener, “Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă” (de 14,5 milioane de lei de la UE), beneficiar a fost Agenția Județeană a Ocupării Forței de Muncă Ialomița. Parteneriat care ridică problema unui conflict de interese, câtă vreme Virgil Șerbănescu, asociat al Servel SRL, este și consilier județean în Ialomița.

Sursa: Studio Interrobang

Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund în proiectul “Frauda socială europeană”.