Afacerile rusești ale protejaților lui Ion Iliescu

Ion Iliescu – sursa nato.int

Protejat de la cel mai înalt nivel al statului român, Centrul de Afaceri Româno-Rus, o societate pe
acțiuni, s-a născut cu binecuvântare președintelui Ion Iliescu și a lui Ioan Talpeș, fost șef al
Serviciului de Informații Externe și al Administrației Prezidențiale. Afacerea a luat naștere în mai
2003, cu două luni înainte de vizita oficială a lui Ion Iliescu la Kremlin, unde urma să se desfășoare
summitul ruso-român.
De la Iurie Cecan la Plahotniuc
Centrul de Afaceri Româno-Rus (CARR) a fost fondat de Constantin Samson împreună cu Traian
Grigore, Gabriela Beatrice Radu, avocatul Marian Moscovici și firma Alitrade România,
reprezentată de Iurie Cecan, cetățean român născut la Chișinău. Ulterior, Samson și Moscovici au
făcut parte din delegația oficială care l-a însoțit pe președintele Ion Iliescu în Rusia.
Partnerul de afaceri al lui Samson, controversatul Iurie Cecan, a fost exponentul intereselor rusești
la București în ultimii 20 de ani. La începutul anilor 2000, a făcut parte din consiliul de
administrație al băncii Nova Bank, fosta bancă Unirea, controlată de rușii Anatoly Patron și Alexey
Voskoboy. Cei doi ruși, foști ofițeri KGB, au făcut parte din anturajul lui Evgheni Primakov, fost
șef al serviciului rusesc de informații externe. Ulterior, banca rusească a fost trecută pe lista neagră
a BNR pentru că “exporta” banii la Moscova.

Vladimir Plahotniuc – sursa moldova.org

Pe 16 ianurie 2009, oligarhul Vladimir Plahotniuc a cumpărat o vilă de la Iurie Cecan, pentru care a
plătit 1,3 milioane euro. Conform rise.md, vila se află pe strada Erou Iancu Nicolae, din București.
Tot în Centrul de Afaceri Româno-Rus s-au intersectat Corneliu Păltânea și Boris Golovin, ambii
trecuți în rezervă cu gradul de colonel. Primul a fost șeful SRI Prahova, iar celălalt a lucrat pentru
spionajul militar al Uniunii Sovietice. Corneliu Păltânea a fost acuzat că a protejat mafia petrolului
din Prahova și a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare pentru fapte de corupție.
„S-a semnat un tratat între Rusia și România”
Fostul șef al SIE și al Administrației Prezidențiale, Ioan Talpeș, ne-a declarat că, în acea perioadă,
Centrul de Afaceri Româno-Rus părea o soluție care ar fi putut să însemne o deschidere spre Rusia.
„O deschidere naturală în relațiile dintre state. Această chestiune a fost discutată atunci când am fost
și l-am însoțit pe președintele Ion Iliescu la Moscova. Atunci s-a semnat un tratat între Rusia și
România. Pot să vă garantez că, fără semnarea acelui tratat, România nu ar fi putut să intre în
NATO. Tratatul nu a afectat cu nimic, cum nici Centrul nu a afectat”, a declarat Ioan Talpeș.
Întrebat cum au fost aleși oamenii care să facă parte din CARR, Ioan Talpeș a spus că nu s-a ocupat
de așa ceva. A admis, însă, că e posibil să fi fost consultat de Samson. „Au venit odată la mine la
Cotroceni cu cineva de la Moscova. Eu i-am felicitat. Toate declarațiile erau pe o activitate corectă.
(…) A fost acolo în vizită la Moscova. Nu deranja pe nimeni această inițiativă a domnului Samson”,
a mai spus Ioan Talpeș.
Talpeș a adăugat că el ar fi fost principala cauză pentru care Păltânea a fost dat afară din Serviciul
Român de Informații.

Constantin Samson (dreapta) – sursa facebook.com

Moscovici și moscoviții
Centrul de afaceri a fost preluat ulterior de către avocatul Marian Moscovici, care i-a adus în firmă
pe româno-moldovenii Serghei Vlasov și Mariana Zgardan. Ei au decis să deschidă o filială la
Moscova, unde l-au numit șef pe rusul Vladimir Sergheevici Brusilovskii. Avocatul Moscovici a
spus a fost asociat „oarecum” cu colonelul Golovin: „Am niște probleme de sănătate care mă
împiedică să mă concentrez. Da, a fost și domnul Păltânea. L-am cunoscut. Nu aș putea să vă spun
exact ce era acolo”.
Întrebat cum s-au strâns toți în jurul Centrului de Afaceri Româno-Rus, Moscovici a spus că este
vorba despre niște cercuri care existau înainte. „Au existat niște relații. Nu e vorba de un efort făcut
de mine. În cercurile respective de cunoscuți se cer niște relații. Lucrul comun a fost o idee. Un
centru care să îmbunătățească relațiile cu Rusia”, ne-a precizat Moscovici.
Bomba imobiliară de la PMB
Controversatul Constantin Samson a fost primar în Azuga în perioada 2012-2016, din partea
Partidului Verde. S-a retras de la butoane, s-a înscris în PSD și a devenit consilier local. Înainte să
intre în politică, a făcut bani din afacerile cu companiile de stat. A fost etichetat „omul lui Iliescu”,
apoi „omul lui Traian Băsescu”. În 2005, presa centrală a menționat că fiul lui Samson a fost nășit
de Ioana Băsescu și Bogdan Mihai Marin, fiica și fostul ginere al președintelui Traian Băsescu.
La începutul anilor ’90, Samson a fost distribuitor al produselor Lukoil. Ascensiunea sa a început în
1999, atunci când ministru al Industriilor era Radu Berceanu iar Samson a preluat creanțele unor
companii de stat din subordinea ministerului condus de Berceanu. Printre acestea se afla și
Transgaz, care avea de recuperat aproximativ 300 de miliarde de lei vechi (17 milioane USD în acel
moment). Banii nu au mai ajuns la Transgaz, dar au fost folosiți pentru achiziționarea a patru
companii foste de stat. De abia la finalul anului 2003, Transgaz a preluat acțiunii în contul banilor
datorați de Samson.
Apoi, Samson a intrat pe piața imobiliară, alături de Hilde Gilda Chiriuc. El a plătit 1,6 milioane
euro pentru niște drepturi litigioase evaluate la 103,2 milioane euro. Terenul revendicat se află exact
sub Spitalul Fundeni. El a mai cumpărat drepturile litigioase pentru Moșia Giulești – Țigănia, care
se întindea pe 150 ha în cartierul Giulești.
În baza acestor drepturi litigioase, Samson vrea să pună mâna pe mai multe imobile deținute de
Primăria Capitalei, prin Administrația Fondului Imobiliar. Primăria condusă de Gabriela Firea a
refuzat să răspundă la o solicitare legată de revendicările colegului ei de partid.