Influențe rusești în sistemul bancar din Republica Moldova

Singura bancă comercială, din cele 11 existente în Republica Moldova, care are acționariat preponderent rusesc este Comerțbank, una dintre cele mai mici instituții financiare din Republica Moldova. Banca are însă legături, prin acționarii săi, cu o bancă din Federația Rusă, care a fost implicată în schemele de devalizare a trei bănci moldovenești, urmare a furtului a cel puțin un milliard de dolari. Acționarii cetățeni ai Federației Ruse  sunt și la o altă bancă din Moldova – Moldinconbank, însă aceștia dețin un număr nesemnificativ de acțiuni. Moldinconbank însă a fost utilizată în scheme de spalare a banilor de către companii și persoane influente de la Moscova în cadrul Landromatului rusesc.

Comerțbank, Alefbank din Rusia și implicarea în devalizarea a trei bănci moldovenești

Comerțbank  a  fost fondată în 1990, pe timpul când Moldova era încă în fosta Uniune Sovietică,  perioadă în care luau amploare comerţul  şi afacerile  private. La 14 noiembrie 1990, 15 organizaţii, între care  Ministerul Comerţului al RSSM, asociaţiile de comerţ din Moldova, depozitele republicane en-gros au fondat banca  Moldtorgbank. În anul 1991 banca a fost redenumită în BC Comerțbank SA.

Banca a avut dea lungul anilor acționari ruși, atât persoane fizice, cât și companii juridice. În prezent, după ultima adunare a acționarilor, din martie 2018, peste 80 la sută din acțiunile băncii sunt deținute de compania austriacă de consulting ACF Corporate Finance Consulting  AG, controlată de cetățeni rusi. ACF Corporate Finance Consulting  AG, înregistrată in Austria,  deține 81 % din acțiuni. Compania este reprezentată de cetățeanul rus  Vitalii Razdobarin și de Miry Budagov din Israel, un cetățean de origine rusă. Vitaly Razdobarin mai deține individual 3,4 % din acțiunile băncii. Petr Skovorodko, un alt cetățean al Federației Ruse deține 3,4 % din acțiuni, el fiind și președinte al Consiliului de acionari al băncii, din 2009.  Skovorodko este membru al  consiliului de administratie al ACF Corporate Finance Consulting AG. În același timp el deține funcția de vicepreședinte al consiliului de administrare al băncii  AO AK  ALEFbank din Federașia Rusă. Această bancă a fost implicată în schemele de fraudare a Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank.

Printre acționarii băncii mai sunt alți doi cetățeni ruși Ekaterina Trepakova  cu 4,62% din acțiuni,  și  Vitalii Uliyanov cu 2,7%  din acțiunile băncii. Un alt rus, dar cetățean  al Ciprului  -Alexander Korolenko deține 4,55 % din acțiunile băncii. Președintele organului executiv  al băncii, din 2010, este Oleg Cartașov. El nu deține acțiuni în bancă.

Operațiuni interbancare cu bănci din Rusia

În 2015 o comisie din Parlamentul de la Chișinău care a analizat situația la cele trei bănci moldovenești intrate în proces de falimentare Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, arată că aceasta se întâmpla din cauză că au fost acordate credite neperfomante unui grup de companii și persoane fizice, dar și din cauza unor operațiuni interbancare defectuoase cu bănci din Federația Rusă.  Cele trei bănci investigate din Republica Moldova plasau bani în patru bănci din Rusia –  Alef-Bank, Interprombank, Gazprombank și Metrobank – la o rată a dobânzii de 3%, iar băncile din Rusia plasau bani în băncile din RM cu rată a dobânzii  de 0%. În raportul Comisiei se menționează că deciziile de acordare a creditelor au fost luate de Consiliul de Administrație al BEM, care era condus de Ilan Șor. Alef-Bank din Rusia

Despre Comerțbank oficial

Pe site-ul băncii  se menționează că activitatea instituției este orientate spre deservirea businesului corporativ. Banca aspiră la colaborare cu companii, care sunt orientate spre o dezvoltare plină de succes, cu proprietarii şi cu managerii acestora, care sunt responsabili social şi financiar, îşi respectă ireproşabil obligaţiile sale şi cerinţele legislaţiei. Printre clienţii băncii sunt reprezentanţi din diferite domenii de activitate: precum întreprinderile industriale, de investiţii, farmaceutice, agricole şi întreprinderile comerciale. În ultimii ani, COMERŢBANK lucrează în mod activ şi cu persoanele fizice. Pe parcursul anilor 2008-2009, banca a deschis trei reprezentanţe în Chişinău. Sediul central al B.C. „COMERŢBANK”S.A. este în orașul Chişinău, str. Independenţei 1/1.

Moldindconbank: legalizarea banilor murdari din Rusia

Moldinconbank este o altă bancă în care un grup de cetățeni ruși dețin un pachet minoritar de acțiuni. Banca însă a figurat în scheme de corupție prin care s-au spălat 20 de miliarde de dolari, proveniți din Rusia. Banii au fost legalizați prin procese de judecată dubioase, de către magistrați din Republica Moldova. În „spălătoria rusească” au fost implicați peste 20 de judecători de la 15 instanțe de judecată din Republica Moldova. Aceștia au avut rolul de legalizare a banilor, pronunțând, la solicitarea unui lanț de companii off-shore, peste 50 de ordonanțe judecătorești privind încasarea în mod solidar a unor datorii fictive, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde USD. Unii dintre aceștia sunt cercetați penal, în timp ce alții au demisionat din sistem.

RISE Moldova, OCCRP și Novaya Gazeta din Rusia au obţinut mai multe documente de la autorităţile din Republica Moldova care demonstrau utilizarea banilor legalizați de pe urma celei mai mari operaţiuni de spălare de bani din Europa de Est, prin intermediul Moldindconbank.

În una dintre scheme, firmele din Rusia erau obligate de executori judecătorești să transfere banii murdari în conturi deschise de către companiile „creditoare”. Pentru fiecare caz, banii au fost transferați din Rusia către banca Moldindconbank, după care erau transferați pe contul companiei „creditor”, care se afla la banca letonă Trasta Komercbanka.

Unul dintre beneficiari ar fi fost Alexandr Grigoriev, despre care presa a scris că este  partenerul de afaceri a lui Igor Putin, vărul președintelui rus.

În scheme cu operațiuni financiare trecute prin Moldinconbank au figurat câteva companii dubioase, printre care ÎCS Saagton SRL din Moldova și o companie din Africa de Sud – Dodia Proprietary Ltd. Din decembrie 2013 până în mai 2014, cele două companii (Saagton şi Dodia) au transferat 20,6 milioane USD şi 750.830 EUR pe contul deschis la Moldindconbank de bancherul rus Alexandr Grigoriev. Ulterior, Grigoriev a transferat 18,3 milioane USD şi 2,2 milioane EUR pe conturile sale deținute în două bănci din Monaco. De asemenea, documentele obţinute de OCCRP arată că în mai 2014, Grigoriev a transferat alte 250 mii euro pe numele a două companii din Muntenegru – Soho Hotels DOO Bar (ca investiții personale în acțiuni) și TeniskiKlub TO Bar (ca împrumut).

În octombrie 2013, compania Dodia a transferat 1,4 milioane USD în calitate de împrumut lui Beslan Bulguchev, bani, transferați ulterior, în Spania. Grigoriev și Bulguchev erau deținătorii băncii rusești Ruskii Zemelinîi Bank, „capul” tranzacțiilor ilegale către Moldindconbank. Valoarea tranzacţiei dubioase de la RZB către Moldindconbank, depășea suma de 150 miliarde ruble rusești, se arată în investigația RISE Moldova.

Cei doi erau susținuți de Igor Putin, văr președintelui rus și fost membru al consiliului băncii RZB. În martie 2014, Banca Centrală rusească a suspendat licența RZB pe motiv de acţiuni de spălare a banilor.

Compania ÎCS Saagton SRL (doc) care a intermediat transferurile de pe contul firmelor offshore către contul lui Grigoriev, o are ca administratoare și asociată unică pe ucraineanca Natalia Troian. Compania are sediul juridic pe str. Meșterul Manole,12, din Chișinău, adresă unde se află și sediul central al uzinei SA Alimentarmaș, o societate aflată în insolvență încă din perioada când director a fost numit Iurie Kontievschii, cumnatul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon.

La sfârșitul 2016, Saagton a fost implicată într-o tranzacție dubioasă de preluare a restaurantului „Renoir” din centrul Chișinăului, beneficiarul final fiind Moldindconbank, scrie RISE Moldova. Conducerea Moldinconbank a negat implicarea sa în schemele de spălare de bani din Rusia.

Despre  Moldinconbank vorbesc și unii dintre cei 23 de cetățeni moldoveni care s-au pomenit implicați în schemă, după  ce și-au lăsat semnăturile pe foi albe în schimbul a câtorva sute de dolari, se arată într-o investigație a Centrului de Investigații Jurnalistice. Oleg Podereghin din  Durlești, o suburbie a Chișinăului, povestește că în 2010 a fost rugat de un cunoscut, Alexei, care lucra colector la Moldindconbank, să semnez niște acte pentru a garanta rambursarea unui credit de către o firmă. El spune că atunci au semnat vreo 12 persoane. Barbatul figura în câteva hotărâri judecătorești, urmare a cărora ar fi pretins de la firma rusești datorii în sumă totală de 500 mln de dolari.

Toți cetățenii implicați, fără să știe, în schemele de spălare a banilor murdari din Rusia, ar fi pretins și încasat, pe hârtie, datorii de sute de milioane de dolari de la firme fictive din Federația Rusă. În toate dosarele pe care au fost emise ordonanțe de încasare a sumelor mari de bani de la firme din Federația Rusă lipsește fișa buletinului de identitate a cetățenilor moldoveni care indică domiciliul acestora. Chiar dacă actele anexate la dosarele judecate în R. Moldova erau dubioase, fiind toate xerocopii, fără a fi legalizate și autentificate așa cum prevede legea, fără semnăturile sau ștampile necesare, judecătorii moldoveni au satisfăcut în majoritatea cazurilor cererile la câteva zile sau chiar în ziua când erau depuse acestea.

Legăturile cu Veaceslav Platon

Moldinconbank este strâns legată de numele lui Veaceslav Platon, un businessman controversat, aflat acum în detenție. Veaceslav Platon a fost în perioada anilor 1997- 2004 vicepreşedinte al Consiliului de Administrare al Moldindconbank. În prezent Platon nu mai deţine nici o acţiune la Moldindconbank. Dar a fost acţionar la această bancă până în anul 2013, când mai deţinea 0,31%, potrivit rapoartelor anuale ale băncii.

Veaceslav Platon

Presa de la Chișinău a scris că Platon continuă să dețină controlul asupra Moldindconbank prin intermediul mai multor apropiaţi care apar în diverse firme sau sunt acţionari direcţi la Moldindconbank. El apare ca fondator al firmei Jet Business Limited din Ucraina care a deținut mai mult timp un pachet de 3,8% din acţiunile băncii. Jet Business Limited a fost lichidată în 2015.

Acum printre acționarii băncii se regăsesc un grup de cetățeni și două companii private SC MVI SRL și FPC Muncești SRL. Valerian Mârzac, care este și președintele consoliului băncii, dețin cel mai mare pachet de acțiuni – 9, 11% și 3,11 % prin intermediul companiei SC MVI RSL (doc), pe care o deține împreună cu soția sa. Mârza figurează în lista bancherilor milionari din Republica Moldova.

FPC Muncești SRL (doc) a fost fondată în 1992, se ocupă preponderant cu comerțul. Administratorul Boțorovschi Anatolie deține 40 % din capitalul societății. El are și 0,97% din acțiunile băncii. Printre fondatorii acestui SRL mai figurează Boțorovschi Liliana, cu 26%, Molcean Tatiana cu 24% și Malai Ludmila cu 10%.

Printre acționarii băncii figurează Iuri Nedoseichin, fost candidat şi sponsor al partidului lui Renato Usatîi în campania electorală din toamna 2014, care deţine 3,22% din acţiuni, iar soţia sa, Irina Bauchina, alte 0,59%.

În octombrie 2016, Banca Naţională a Moldovei a obligat un grup de persoane, care deţinea circa 64% din capitalul Moldindconbank (MICB) să-și vândă acțiunile, pe motiv că acţiona concertat în raport cu a doua ca mărime bancă din Moldova. BNM nu a precizat cine sunt aceşti acţionari, potenţiali milionari, dar a menţionat că ei au acţionat concertat prin achiziţionarea anterioară şi deţinerea unei cote substanţiale în capitalul social al băncii, în mărime de 63,89%, fără permisiunea prealabilă scrisă a BNM, încălcând astfel prevederile Legii instituţiilor financiare.

Portalul Mold-Street a verificat şi identificat cine erau unii dintre aceşti acţionari. Era  vorba de 14 persoane fizice, cetăţeni ai Moldovei, Ucrainei şi Rusiei, dar şi cinci companii din Moldova şi Ucraina. Majoritatea erau  persoane interpuse, care au lucrat cu sau pentru Veaceslav Platon. Unul dintre acționari era chiar milionarul Veaceslav Platon, care deţinea  direct doar 0,31% din acţiunile MICB. Platon, aflat în arest, mai beneficia de pachet de 3,76% din acţiunile MICB deţinut de firma Jet Business Limited din Kiev, care la fel a fost blocat de BNM. Printre acționarii misterioși se numărau tatăl busunessmanului Nicolae Platon, cu 0,05%, și Maria Uzun, o altă rudă a milionarului, cu 0,09%.

Un alt personaj Iurie Kontievski, care deţinea 4,43% din MICB şi care a făcut tranzacţii de zeci de milioane dolari cu magnatul Vlad Plahotniuc. Kontievski este una dintre persoanele apropiate lui Platon, în perioada 2012 – noiembrie 2013 a figurat şi ca administrator al pachetului de 26,75% de acţiuni de la Victoriabank, prin intermediul firmei Generashon din Olanda.

În anii 2002-2003, Kontievski a fost membru al Consiliului Moldindconbank, iar în anii 2008-2011 a fost şi director al întreprinderii „Alimentarmaş” din Chişinău, aflată în procedură de insolvenţă. Ucraineanul Volodimir Cerneacov apare oficial ca acţionar al Moldindconbank abia în anul 2010.Vitali Podvişevschi care deţine 4,33% din acţiunile băncii a figurat în Laundromat şi a fondat şi administrat mai multe companii în Ucraina. În listă, apar şi trei cetăţeni ai Rusiei: Artur Muraşchin, Serghei Tkacenko şi Tatiana Velicikina, care deţineau  în acte 4,31%, 4,28% şi, respectiv, 4,25% din acţiunile MICB.

În afară de Jet Business Limited, al cărei beneficiar era Platon, în lista de interdicție mai apăreau alte patru companii, ce deţineau pachete de acţiuni la MICB şi care, la fel, au fost obligate să le vândă. Verloc Development Inc din Kiev avea  un pachet de 4,51% de acţiuni la MICB al cărui beneficiar era Aliona Staşevskaia, persoană de încredere a lui Platon. Pe numele ei, în 2013, au fost iniţiate de procurori mai multe dosare penale pentru abuz în serviciu şi delapidarea averii străine în proporţii deosebit de mari pentru care risca de la 8 la 15 ani închisoare.

Despre Moldindconbank SA oficial

Banca Comercială Moldindconbank SA este una din cele mai vechi şi mai mari bănci din Moldova. Banca şi-a început activitatea la 1 iulie 1959 în calitate de filială a Stroibank-ului din URSS, sarcinile de bază ale căreia erau finanţarea construcţiilor obiectelor industriale, întreprinderilor complexului energetic, magistralelor de transport. La 25 octombrie 1991, conform deciziei Adunării de Constituire, banca a fost reorganizată în Banca Comercială pe Acţiuni pentru Industrie şi Construcţii – BC Moldindconbank SA. Reorganizarea nu a reprezentat doar schimbarea denumirii şi a structurii organizatorico – juridică, dar şi lărgirea semnificativă a serviciilor prestate cu scopul de a transforma banca într-o instituţie financiară universală.

Din istoria nouă a băncii merită a fi menţionaţi  anii 2003-2009. În această perioadă Băncii i-au fost atribuite diferite nominalizări şi titluri din partea organizaţiilor şi revistelor de talie naţională şi europeană. Astfel, în anii 2003, 2004, 2006, 2007 Băncii i-a fost oferit titlul de “Cel mai bun contribuabil al anului”. Totodată, în anii 2003 şi 2004 Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare a nominalizat banca ca fiind cea mai activă bancă din Moldova în cadrul programului Trade Facilitation Program. În anul 2005 Băncii i-a fost atribuit titlul “Cea mai bună Bancă din Moldova” de către revista “The Banker”. În anul 2006 revista “Global Finance” i-a oferit băncii titlul de cea mai bună bancă din Moldova în categoria celor mai bune bănci de pe pieţele din Europa Centrală şi de Est.

Transparența acționariatului

Băncile Comertbank și Moldindconbank se numără printre băncile cu un nivel mediu de transparentizare a acționariatului. Ratingul de transparență a acționarilor băncilor moldovenești efectuat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în 2017, plasează Comerțbank  și Moldinconbank în al doilea grup de bănci, despre care experții spun că există un volum mare, dar insuficient de informații cu privire la acționari. În același grup au mai fost incluse băncile FinComBank, EuroCreditBank și Moldova-Agroindbank. Lor li s-au atribuit patru stele.   În cadrul studiului a fost evaluat gradul de transparență al băncilor, precum și posibilitățile financiare ale acționarilor, pe o scară de la 1 pănă la 12 (12 – cel mai bun rezultat). Toate cele 11 bănci au fost clasate în funcție de gradul de transparență, atribuindu-li-se de la 1 stea pînă la 5 stele. Ratingul a fost elaborat în baza informațiilor accesibile de pe site-urile băncilor comerciale și din rețeaua de socializare linkedin.com, precum și în baza datelor oferite de motorul de căutare Google. Ratingul nu reflectă stabilitatea financiară și solvabilitatea băncilor și îi vizează exclusiv pe beneficiarii finali ai acțiunilor băncilor, analizate sub aspectul transparenței și capacităților financiare ale acționarilor.