Turcia vânează refugiați sirieni cu Otokar, furnizorul de autobuze al PMB
Cătălin Prisacariu

O cercetare extinsă a sute de contracte finanțate de UE dezvăluie cum Uniunea plătește echipament militar folosit de Turcia pentru a-i împiedica pe refugiați să scape de războiul civil din Siria. Uniunea Europeană este, astfel, complice la încălcarea drepturilor omului, spun experții.

Zidul turcesc la granița cu Siria


Au intrat banii UE, nu mai intră refugiați în UE
Acum doi ani, refugiații sirieni rătăceau prin Europa, unde ajungeau, în special, prin Turcia Dar acele zile au trecut. Iar diminuarea fluxului de refugiați care intrau în Europa a fost pus pe seama înțelegerii între UE și Turcia. Conform acesteia, UE îi plătește Turciei trei miliarde de euro pentru a-i menține pe refugiați, unii victime ale actelor de război din Siria, în Turcia și a-i împiedica să intre în UE. Dar înțelegerea are și o parte mai puțin știută: Uniunea îi furnizează Turciei și fonduri pentru echipamente militare care sunt folosite pentru a obstrucționa accesul refugiaților din Siria la azilul oferit de Turcia.
O investigație despre sutele de contracte finanțate de UE - condusă de publicația "Politiken" și ONG-ul "Danwatch" (ambele din Danemarca), în colaborare cu European Investigative Collaborations (rețea din care face parte și Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație) - arată că UE a plătit pentru ca Turcia să cumpere vehicule militare blindate și echipament de supraveghere pentru patrulare pe graniță în valoare de 95 de milioane de euro.

42 de civili uciși de pe zid
Turcia și-a închis granița cu Siria prin construirea unui zid înalte de trei metri care se întinde pe 911 kilometri de-a lungul frontierei dintre cele două țări. Zidul îi împiedică pe sirieni să fugă din calea războiului civil din propria țară. Pe zid a fost instalat echipament de supraveghere avansat care detectează refugiații care se apropie de graniță. Aceștia sunt avertizați prin megafoane puternice să nu mai înainteze. Iar dacă nu respectă avertismentul, se trage asupra lor cu gloanțe adevărate din turnuri de pe zid în care se află arme acționate de la distanță.
Din luna septembrie a anului trecut încoace, 42 de civili au fost uciși în timp ce încercau să treacă granița dinspre Siria înspre Turcia, conform lui Rami Abdurrahman, directorul al Observatorului sirian pentru drepturile omului. Înaltul Comisariat pentru Refugiați al ONU confirmă că, deși numărul celor care fug de războiul sirian este în creștere, a devenit aproape imposibil să traversezi granița în Turcia, cu excepția cazurilor celor grav răniți sau bolnavi.
 

Cobra II de la Otokar în varianta înarmată

Experții: încălcări ale drepturilor omului

Toate acestea sunt încălcări ale drepturilor omului, spune Thomas Gammeltoft-Hansen, directorul de cercetare al Institutului "Raoul Wallenberg" pentru Drepturile Omului și Drept Umanitar și profesor adjunct la Universitatea Aarhus din Danemarca: "Și dacă înspre refugiații care încearcă să traverseze granița se trage cu salve letale, și dacă zidul face imposibilă căutarea azilului, este vorba despre încălcări ale drepturilor omului, în special a principiului nereturnării".
Analizarea contractelor finanțate de UE arată că Uniunea a plătit pentru echipamente menite să descurajeze intrarea refugiaților în Turcia. Printre echipamente se află și 66 de vehicule militare blindate cunoscute drept "Cobra II". Acestea, echipate cu periscoape, se mișcă de-a lungul părții turcești a zidului pentru a descoperi refugiații care se apropie de zid. "Țările UE sunt complice dacă știu că echipamentul este folosit pentru a le încălca refugiaților drepturile", adaugă Gammeltoft-Hansen.
 
De la o mie de refugiați pe zi la zero
În sătucul turcesc Akinci, Osman Kulte curăță metodic crengi de măslin proaspăt tăiate în timp ce, în depărtare, se aud explozii și împușcături. Dar sunetul războiului nu-l mai deranjează, vine din partea cealaltă a zidului de trei metri care trece pe lângă Akinci.  Zidul delimitează Turcia, unde locuiește Osman Kulte, de Siria, unde e război. Osman Kulte și familia lui trăiesc de zeci de ani în satul de frontieră și erau acolo și în 2011, când a izbucnit războiul din Siria. Mica lor așezare a devenit un loc zbuciumat. În unele zile, peste o mie de oameni treceau granița, fugind de război. "Mulți oameni au trecut, până să fie construit zidul, acum șapte luni. Apoi, n-a mai trecut nimeni", spune Osman Kulte.
 
911 kilometri de zid
Sirienii s-au refugiat în Turcia traversând prin locuri aflate pe toată întinderea graniței. În acest moment, Turcia adăpostește peste 3,5 milioane de refugiați, conform datelor ONU. Numărul lor continuă să crească, în mare parte pentru că se nasc copii în taberele de refugiați sirieni.
Zidul tocmai construit, însă, a oprit fluxul de refugiați. Ridicarea acestuia a început în 2014 de-a lungul întregii frontiere de 911 kilometri. Acum, zidul e în picioare, cu excepția unor zone montane imposibil de traversat.
 
"Ușa deschisă" a Turciei e închisă
Turcia spune că granița este încă deschisă pentru cei care cer azil, dar mai multe surse oficiale contrazic această afirmație. Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS) nota, în iunie 2017, că a devenit "practic imposibil ca cei care cer azil să treacă granița legal". "Turcia susține că politica sa de "ușă deschisă" este în vigoare încă, dar, în practică, a fost aproape sistată", a mai arătat IISS.
ONU arată că celor grav bolnavi sau răniți li se mai permite să ceară azil. Dar, dacă nu au o viză valabilă, granița este, de fapt, închisă pentru sirieni, ni s-a spus de către mulți sirieni și turci din zone vecine frontierei. Unii din sirienii cu care am vorbit au trecut în Turcia când frontiera era încă deschisă.
 
Singura soluție, traficanții pe bani
Samir Ali, pe care l-am întâlnit în orașul de graniță Reyhanli, unde și-a deschis un mic magazin, este un refugiat din Alep. A venit în Turcia când granița era deschisă, dar nu e și cazul sorei sale, care ar mai putea face asta numai dacă ar plăti traficanți care ar putea-o trece peste linia de frontieră. "Cei care vor să traverseze nu pot să facă asta iar cei care încearcă sunt împușcați", spune Samir Ali.
Osman Kulte, pe care l-am întâlnit în satul de frontieră Akinci spune că "absolut nimeni nu mai primește permisiunea să traverseze granița acum".
 
Apar patrulele blindate "Cobra II"
Zidul este construit din plăci de beton înalte de trei metri. Pe coama zidului, la intervale regulate, sunt instalate turnuri prevăzute cu camere termosensibile folosite pentru a-i detecta pe cei care se apropie dinspre teritoriul sirian. Există și megafoane care îi avertizează pe refugiați, în turcă și arabă, să nu avanseze. Dacă avertismentele sunt ignorate, mitraliere încep să tragă rafale. Turnurile pot adăposti soldați, dar echipamentul și mitralierele pot fi acționate și de la distanță. Șansele ca un refugiat sirian să ajungă la zid nedetectat sunt infime: pe lângă turnurile de control, terenul din preajma zidului este monitorizat cu drone și vehicule militare blindate care circulă de-a lungul zidului, pe partea turcă a graniței. Vehiculele sunt "Cobra II", dotate cu periscoape care asigură vizibilitate de cealaltă parte a zidului.
 
Producătorul blindatelor: Otokar Turcia
UE a plătit pentru 66 din aceste vehicule militare blindate 47,5 milioane de euro. Însă Uniunea nu au făcut nici un efort pentru a face publică această informație. Mai mult, datele nu au fost deloc ușor de obținut. "Politiken" și Danwatch, în colaborare cu European Investigative Collaborations, au căutat date prin sute de contracte finanțate de UE. Un astfel de contract arată cum compania turcă Otokar câștiga 47,5 milioane de euro pentru furnizarea de echipament de supraveghere pentru controlul granițelor. O lună mai târziu, Otokar anunța câștigarea unui contract pentru furnizarea de vehicule "Cobra II" forțelor de securitate.
Recent, Otokar a câștigat o licitație mamut pentru furnizarea a 400 de autobuze Primăriei București. Licitația a fost puternic contestată.
 
Periscop pe catarg de patru metri

Cerințele din caietele de sarcini ale licitațiilor UE indică folosirea acestor vehicule, achiziționate în primăvara lui 2017, pentru misiuni de patrulare în prezent de-a lungul zidului liniei de frontieră.
Complet extins, catargul telescopic de pe "Cobra II", care are la capăt o cameră termosensibilă, ajunge la patru metri deasupra pământului și, astfel, are vizibilitate peste zid.
Cu alte cuvinte, echipamentul finanțat de UE ajută la descoperirea acelor refugiați care încearcă să traverseze granița, dar sfârșesc prin a fi uciși prin împușcare. Ceea ce încalcă drepturile omului în mai multe feluri, după cum am arătat anterior.

O investigație a Politiken și Danwatch în cooperare cu European Investigative Collaborations la care au colaborat Emilie Ekeberg (Danwatch), John Hansen (Politiken), Craig Shaw (The Black Sea), Zeynep Şentek (The Black Sea), Şebnem Arsu (The Black Sea), Francesca Sironi (L'Espresso), Maximilian Popp (Der Spiegel), Hanneke Chin (NRC), tradusă și adaptată de către Cătălin Prisacariu pentru Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație.