Cum să jefuiești o bancă. Cazul Sobrinho
Cătălin Prisacariu

Alvaro Sobrinho, bancher și om de afaceri, își împarte timpul între Lisabona, Londra, Geneva și Luanda. Și e acuzat că a împărțit și banii BESA (Banco Espirito Santo Angola) foarte convenabil: peste 600 de milioane de dolari au ajuns în conturi ale sale, ale familiei sale sau ale unor companii pe care le controla.
             Alvaro Sobrinho Credit foto Luis Barra Expresso

Anchetă parlamentară de Crăciun

În parlamentul portughez, cu câteva zile înaintea Crăciunului din 2014, un tip bine făcut, cu trăsături aspre și cu părul ușor grizonant este interogat în legătură cu rolul său în dispariția a aproape șase miliarde de dolari dintr-o bancă angoleză pe care o administrase peste zece ani. 
O întrebare a unei membre a Parlamentului indică dimensiunea operațiunilor financiare: "Și, era un lucru obișnuit să existe retrageri cash de 525 de milioane de dolari?"
Întrebarea i-a aparținut Ceciliei Meireles și era pusă pe 19 decembrie 2014, la mai puțin de jumătate de an de la prăbușirea BES (Banco Espirito Santo) în Portugalia (și, apoi, a întregii rețele de bănci, companii și afaceri din 20 de țări ale Espirito Santo Group). 
Iar cel care trebuia să răspundă era Alvaro Madaleno Sobrinho, CEO al subsidiarei angoleze a BES între 2002 și 2012. Iar replica sa a fost: "Evident este... este... absurd!"
De fapt, întrebarea era foarte puțin probabil să-l surprindă pe Sobrinho, atunci în vârstă de 52 de ani. Și nu pentru că banii ar fi fost retrași. Ci pentru că, în spatele aparentei operațiuni cu o imensă sumă în cash, se afla o schemă pusă la cale de Sobrinho și complicii lui pentru a acoperi urmele unui jaf.
 
Potul: 615 milioane de dolari
Documente obținute de către revista germană "Der Spiegel" și puse la dispoziția rețelei European Investigative Collaborations (EIC), din care face parte și Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație, arată în detaliu cum Alvaro Sobrinho a reușit să canalizeze sute de milioane de dolari din banca pe care o conducea către misterioase companii pe care le deținea în secret și, apoi, a ascuns plățile. Trei astfel de companii, înființate în Angola, au primit în conturile lor de la BESA, în total, 443 de milioane de dolari. La aceste plăți se adaugă alte 182 de milioane de dolari, bani care au ajuns inclusiv în conturi personale ale lui Sobrinho, dar și în conturi deținute de două companii off shore, Grunberg Investments Limited și Pineview Overseas. În total, Alvaro Sobrinho (fie direct, fie prin intermediul unor companii) figurează ca fiind beneficiarul a cel puțin 615 milioane de dolari din împumuturi frauduloase de la BESA.
 
Imobiliare, fotbal, off shore-uri
În ciuda faptului că despre o parte din aceste operațiuni ilegale se știa din 2014 și anchete au fost demarate atât în Portugalia, cât și în Elveția, Sobrinho nu a fost încă adus în fața justiției nici până în ziua de azi. Poate părea paradoxal, dar ancheta portugheză durează încă din 2011, când bancherul și-a cumpărat șase apartamente pe care a plătit 9,6 milioane de euro în Estoril și Cascais, suburbii ale Lisabonei. O parte din banii pentru apartamente (3,6 milioane de euro) veneau din compania off shore Grunberg Investments Limited din Insulele Virgine britanice. De altfel, tocmai sursa banilor a alertat autoritățile. Iar cercetările preliminare arătau că off shore-ul făcuse patru transferuri financiare în doar șapte luni, între decembrie 2007 și iulie 2008, către o subsidiară portugheză, Grunberg Portugal, prin care Sobrinho și-a cumpărat și o proprietate la țară în regiunea portugheză Douro.
Iar imensa avere pe care și-o construise bancherul era greu de acoperit doar din salariul de la BESA. Care, deși foarte generos, era de 70.000 de euro lunar, deci cel mult un milion de euro anual cu tot cu bonus-uri. Și nu era vorba doar de casele din suburbiile capitalei portugheze, ci și de proprietăți în Luanda, Londra și Geneva. Mai mult, în decembrie 2016, CMVM (autoritate portugheză de reglementare a pieței de capital) a anunțat că Sobrinho controla și 29,9% din acțiunile companiei care deține Sporting Lisabona, echipa portugheză de primă ligă.
 
Schema operațiunilor financiare prin care Alvaro Sobrinho a canalizat 615 milioane de dolari spre companii pe care le controla
 
Trei companii angoleze și cinci misterioase
Cele trei companii angoleze care au primit de la Banco Espirito Santo Angola 433 de milioane de dolari nu aveau nici o justificare pentru această operațiune. Ocean Private, Anjog și Marina Baia au fost considerate suspecte de către Rui Guerra, cel care l-a înlocuit pe Sobrinho ca CEO al BESA în 2013. Noua conducere a băncii a făcut legătura între cele trei firme angoleze și transferuri și depozite din conturi deținute de un grup de cinci companii, toate deținute de proprietari cărora nu le-a putut fi stabilită identitatea (Socidesa, Govest, Saimo, Vaningo și Cross Fund). Cele cinci companii au primit peste 1,62 de miliarde de dolari garantate de către bancă. În ciuda sumelor uriașe aflate în joc, în registrele băncii nu se afla nici o informație despre beneficiarii finali ai banilor, despre deținătorii acelor companii și, ciudat, nimeni din bancă nu trăsese vreun semnal de alarmă. Noul CEO avea de descâlcit un puzzle.
 
Statul angolez nu a anchetat, dar a salvat banca
După debarcarea sa de la conducerea BESA, Sobrinho și-a înființat propria bancă în Luanda: Banca Valor. Al cărei CEO s-a și instalat.  Totuși, în 2014, după izbucnirea scandalului referitor la devalizarea Banco Espirito Santo Angola, a părăsit și conducerea Valor, dar a rămas principalul acționar al băncii, pe care o controlează prin intermediul mai multor oameni loiali cu care lucrase și în BESA, unul din ei fiind chiar cumnatul său, Manuel Alfonso-Dias. 
În cele din urmă, BESA a fost salvată de la dispariție de către statul angolez, care a girat o injecție masivă de capital prin intermediul companiei petroliere de stat Sonangol, dar și prin intermediul unor investiții chineze. Totuși, nimic altceva nu s-a întâmplat: procurorul general din Luanda nu a deschis nici o anchetă și nici unul din cei implicați în scandal nu a fost împiedicat să lucreze în sectorul bancar. Cât despre Sobrinho, pentru el a fost doar începutul unei noi vieți.
 
No comment
Publicația portugheză "Expresso", parte a rețelei EIC, i-a trimis și lui Alvaro Sobrinho, dar și cumnatului acestuia, Manuel Alfonso-Dias, întrebări referitoare la schema prin care companiile controlate de fostul CEO au beneficiat de sute de milioane de dolari de la BESA. Nici unul din cei doi nu a răspuns întrebărilor.
 
Text documentat și redactat de către Micael Pereira (Expresso) și Craig Shaw (The Black Sea) și pus la dispoziția partenerilor European Investigative Collaborations, adaptat pentru Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație de către Cătălin Prisacariu.