Un român, pe traseul unei mite gigant EADS - Airbus de 113 milioane EUR
Cătălin Prisacariu

Gigantul aerospațial Airbus a creat un fond fantomă în Marea Britanie ca parte a unui acord de offset cu Austria pentru vânzarea de aparate Eurofighter, acuză procurorii din Munchen. Actualul CEO al Airbus, Thomas Enders, a fost implicat în crearea unei companii cheie din această schemă, arată unele documente. Înțelegerea de multe milioane de euro a presupus și folosirea unor suveici de firme. În mecanism a fost inclusă și o plată de cinci milioane de euro către o firmă deținută de un român care locuiește într-un apartament oarecare din Bacău. Acesta a negat orice legătură cu transferul financiar. Airbus a contractat o investigație "independentă" derulată de către compania Clifford Chance care trebuia să investigheze orice posibilă faptă de corupție. Dar echipa companiei a fost mandatată numai să identifice fapte, nu să emită un punct de vedere legal, ceea ce a dus la îngrijorări referitoare la eficiența demersului.

(Un articol documentat și scris de Mediapart și Der Spiegel, cu colaborarea lui Cătălin Prisacariu, pus la dispoziția rețelei European Investigative Collaborations și editat de Michael Bird pentru The Black Sea).
Constantin Ster are un cont de Linkedin care-l prezintă ca pe un afacerist foarte activ, dar fotografia de profil datează din 1998.

Noiembrie 2014. Thomas Enders, CEO al Airbus, este furios. La doi ani de la începutul unei investigații având ca obiect vânzarea de aparate de zbor Eurofighter Austriei, procurorii germani au percheziționat pentru a doua oară sediul Airbus Defense de la Munchen. Totul, ca parte a unui dosar de corupție care implica mari contracte militare.
Într-un mesaj către comitetul executiv al grupului, Enders scrie: "Acuzațiile de corupție sunt mai dese ca, probabil, oricând în grupul nostru. (...) Recentele percheziții la sediile noastre, articolele de presă, acțiunile în justiție - toate îngrijorează comitetul în legătură cu practicile din companie. (...) pur și simplu e prea mult rahat în ventilator ca să continuăm să ne vedem de treabă ca și cum nimic nu s-ar întâmpla."
Trei ani mai târziu. Iunie 2017. Într-un discurs către aceiași administratori din comitetul executiv, Enders promite din nou "să nu ascundă mizeria sub covor."
În cei trei ani, presiunea a crescut: o investigație franco-britanică despre fapte de corupție în legătură cu vânzarea de aeronave civile a deplasat ținta chiar spre Thomas Enders. Cazul care-i amenință liniștea boss-ului Airbus este cel al vânzării de aparate militare Eurofighter către Austria prin intermedierea unei companii numite Vector. O companie cercetată de procurori în Austria și Germania în ultimii cinci ani. Conform acestor cercetări, Airbus Germania a controlat Vector în secret și i-a transferat 113 milioane de euro. Oficial, suma trebuia folosită pentru a asigura offset economiei austriece în schimbul achiziției de aparate Eurofighter în 2003 pentru 1,7 miliarde de euro.
 
Companie bidon folosită pentru "corupție". Airbus neagă
De fapt, Vector era "doar o companie bidon" și un uriaș "fond fantomă", au scris procurorii din Munchen în actele depuse la dosar. Vector a redistribuit, prin "contracte false", peste o sută de milioane de euro către mai multe companii înregistrare în paradisuri fiscale din cele mai opace, precum Cipru, Insula Man, Insulele Virgine Britanice, Hong Kong și Singapore. Procurorii din Munchen sunt convinși că "banii au fost folosiți, în cea mai mare parte, pentru acte de corupție, în particular pentru a-i influența pe oficiali astfel încât să obțină contractul" pentru aparatele Eurofighter vândute Austriei.
Airbus, însă, neagă orice fel de ilegalitate.
"Nici anchetele penale din Munchen și Viena, care au durat ani întregi, nici investigația noatră extinsă derulată de compania Clifford Chance nu au probat existența vreunei mite care să aibă legătură cu vânzarea de aparate Eurofighter către Austria", arată o declarație a Airbus pentru publicația germană "Der Spiegel". "Acuzațiile de presupusă corupție aduc mari pagube pentru reputația grupului", se mai spune în aceeași declarație.
Procurorii suspectează că o parte din banii companiei Vector au fost folosiți pentru a plăti comisioane nepublice inclusiv pentru vânzarea de aeronave civile ale Airbus. Ceea ce ar însemna că divizia de apărare a Airbus, o "fortăreață" germană din Ottobun, lângă Munchen, și-ar fi pus, parțial, fondul fantomă la dispoziția întregului grup Airbus.
Până în 2005, boss-ul acestei divizii de apărare a fost chiar Thomas Enders, actualul CEO al companiei aerospațiale franco-germane. Totuși, procurorii germani consideră că nu au suficiente probe pentru a-l pune sub acuzare. Procurorii vienezi, însă, cred altceva. În luna aprilie a anului trecut, au anunțat că actualul CEO al grupului este acuzat penal în acest caz. Enders a replicat că acuzațiile sunt "nefondate" și "motivate politic".
Dar dosarul penal, obținut de Der Spiegel și Mediapart, conține documente jenante pentru CEO. Acestea arată că Thomas Enders a fost implicat în crearea Vector și că nu prea putea ignora care era adevăratul scop al existenței acestei companii.
Când, ulterior, a devenit CEO al Airbus, Enders pare că a făcut ce trebuie pentru a îngropa cazul când a cerut să se deruleze o investigație internă menită să nu găsească nimic care să poată fi considerat ilegal.
Ancheta mai arată și că britanicul John Harrison, actualul secretar general ș al Airbus, ales de Enders să facă curățenie în grup, a pus presiune în trecut pe intermediari să nu depună mărturie în fața parlamentului austriac.
 
Departament parizian al EADS, "un serviciu secret care s-a ocupat de operații murdare"
Crearea acestei potențiale scheme infracționale a început în 2002. Pentru a câștiga contractul pentru vânzarea de aparate Eurofighter, divizia de apărare a grupului Airbus, la acel moment cunoscut ca EADS, a luptat cu toate armele. Șefii germani ai diviziei de apărare au cerut ajutor de la EADS International (redenumit SMO în 2007). Divizia, localizată la Paris și condusă, în principal, de francezi, are un departament special numit "Operațiuni interne" (EADS International - IO). Acestei forțe de elită care are cam 15 membri i s-a cerut, de către fiecare divizie a grupului, să ușureze încheierea celor mai sensibile vânzări prin recrutarea de intermediari influenți și prin împărțirea de comisioane.
"Erau ca membrii unui serviciu secret a cărui misiune era să se ocupe de treburile murdare", a explicat un fost manager al Airbus. Desființat în 2016 de către Thomas Enders în urma dezvăluirii unui caz de corupție în divizia aeronautică civilă a Airbus, acest departament de "Operațiuni interne" este considerat de către CEO ca fiind singurul responsabil de corupția din interiorul grupului.
Totuși, în 2002, divizia de apărare, condusă atunci de Enders, nu a avut nimic împotrivă să apeleze la departamentul de "Operațiuni interne" pentru experiența lor. Doar că șeful EADS International, Jean-Paul Gut, a refuzat, din cauza unei reguli interne care interzicea acest lucru din motive care țineau de naționalitate. Aparatele Eurofighter sunt produse de către un consorțiu care include Germania, Italia și Marea Britanie și, pentru că Eurofighter este un concurent al aparatului francez Dassault Rafale, francezilor din grupul EADS le e interzis să lucreze pentru campaniile Eurofighter. 
Tocmai din acest motiv, divizia de apărare a Airbus a ales doi dintre puținii manageri germani ai EADS International pentru misiune - Manfred Wolff și Klaus Dieter Bergner. Cel din urmă a fost transferat la Eurofighter și a devenit șeful procesului de lobby al campaniei. Mai multe documente interne arată că Enders personal a validat numirea lui Bergner. Pentru această îndatorire, Bergner a fost mutat la Viena, unde și-a dat măsura talentului. De exemplu, se străduiește să se apropie de generalul Erich Wolf, șeful Forțelor Aeriene austriece. Un intermediar recrutat de Bergner îi plătește 87.600 de euro unei companii deținute de soția generalului, oficial pentru a organiza un show aviatic. Care, însă, nu a mai avut loc niciodată.
Ster locuiește într-un apartament de la parterul acestui bloc din Bacău, departe de situația unui businessman de milioane de euro.
 
Pentru sprijinul extremei drepte austriece, EADS va plăti "milioane de euro"
Grupul EADS a fost generos cu partidul de extremă dreapta al Austriei. În acea perioadă, guvernul austriac era o coaliție între conservatori și FPO, grupare condusă de liderul populist Joerg Haider. În ianuarie 2002, Bergner i-a invitat pe Haider și pe mai mulți membri FPO să-și petreacă un week end într-un hotel din Bruxelles. Două zile mai târziu, lobby-iștii EADS întocmesc ciorna unui memo "strict confidențial" care înșiră condițiile înaintate de liderulde extremă dreaptă pentru a sprijini alegerea Eurofighter. Înțelegerea a fost onorată: în schimbul sprijinului FPO, EADS a plătit milioane de euro unei companii de comunicați apropiate de partidul extremist. Grupul a investit, de asemenea, într-un parc tehnologic situat în fieful electoral al lui Joerg Haider.
Grație acestor mutări strategice, Viena a ales Eurofighter în iulie 2003, spre surpriza tuturor. Dar problemele abia încep. Pentru a câștiga contractul, consorțiul Eurofighter a promis obligații uriașe de offset: patru miliarde de euro în venituri pentru economia austriacă - de două ori mai mult decât valoarea contractului.
 
Companie britanică aleasă pentru a ascunde "numele beneficiarilor finali"
Consorțiul Eurofighter a plătit 183 de milioane de euro către EADS Germania, care se obligă să se țină de promisiune în numele consorțiului. Pentru acest scop, este înființată o companie la Viena, Euro Business Development (EBD). Este administrată de același lobby-ist Klaus Dieter Bergner și trebuie să se ocupe de găsirea contractelor pentru furnizorii austrieci. Dar, în mod ciudat, EADS a decis ca EBD să fie administrată de către altă companie, oficial responsabilă cu organizarea enormei înțelegeri de offset. Planul inițial era ca această companie să fie înregistrată în Cipru sub numele Omesco. În cle din urmă, însă, a fost numită Vector și a fost localizată la Londra. Memo-uri interne arată că a fost ales capitalul britanic pentru această companie din motive care au ținut de taxe și confidențialitate, pentru a ascunde "numele beneficiarilor finali ai Vector".
Azi, Airbus susține că avea dreptul să înființeze companii britanice cu răspundere limitată: "Vector nu a fost înființată la Londra din rațiuni de confidențialitate, ci din rațiuni fiscale. În ceea ce privește acționarii Vector, aceștia au fost stabiliți în conformitate cu legislația britanică."
Totul a fost plănuit astfel încât să nu fie nici o legătură între EADS și Vector. Oficial, Vector era deținută de două companii bidon, care aparțineau unor intermediari austrieci soecializați în vânzări de armament. Boss-ul Vector ea un administrator italian de fonduri de investiții închis mai apoi pentru că ar fi înșelat investitorii printr-o schemă Ponzu similară celor folosite de Bernie Madoff.
Dar înțelegerile secrete lăsau întregul control al Vector la dispoziția EADS. În culise, Klaus Dieter Bergner și Manfred Wolff, cei doi germani recrutați de la EADS International în Paris, conduc operațiunile companiei britanice. Ei nu mai lucrează pentru EADS, deci nu exista nici o legătură la vedere între grup și Vector.
Totul pare să fi fost plănuit astfel încăt să-i protejeze pe administratorii grupului în caz că ceva nu funcționa. Un document intern arată cum mecanismul crea un "zis chinezesc" între Vector și intermediarii plătiți de companie. Dacă intermediarii redistribuie fondurile de la Vector, EADS putea afirma că nu știa.
Schema arată rău. Dar Enders este entuziast. Șeful EADS Defense este informat personal despre proiectul Omesco din Cipru, deși partenerul britanic și cel italian din Eurofighter sunt înpotrivă. Minuta unei întâlniri a consorțiului din mai 2004 spune că "Dr. Enders a pledat din nou" pentru ca offset-ul să fie administrat "de Omesco". Thomas Enders a mai fost informat și de înființarea Vector, succesoarea Omesco, pe 14 iulie 2004 la Londra.
O nouă dispută franco-germană arată cum Enders se va implica în afacere. Cum am descris anterior, francezii nu aveau dreptul să lucreze pentru afacerea Eurofighter. Dar se ajunge la o înțelegere cu Jean-Paul Gut, șeful EADS International. Echipa acestuia din Paris ajută la crearea Vector, validează contracte și participă la punerea pe picioare a schemei, pe care echipa lui Gut o evaluează. Dar nu lucrează cu intermediarii și nici nu se ocupă de plăți.
La începutul lui 2005, Vector a început să primească bani de la EADS Germania. Compania a primit, în total, 113 milioane de euro. A transferat 104 milioane de euro către 51 de companii dubioase, din care 35 sunt structuri off shore din paradisuri fiscale. Desși trebuia să obțină contracte de offset, "nici una din aceste companii nu a prestat vreun serviciu care să justifice plățile", au scris procurorii din Munchen într-un document depus la dosarul penal în decembrie 2016.
 
Probe suficiente pentru a convinge Munchenul că e "corupție"
Având în vedere opacitatea acestor companii și lipsa cooperări judiciare cu paradisurile fiscale în care multe firme sunt create, anchetatorii germani au identificat numai un număr limitat de beneficiari. dar ce au descoperit a fost suficient să-i convingă că au de a face cu "corupție". 
Un caz este cel al promisiunilor către partidul lui Joerg Haider, îndeplinite prin intermediul Vector.
Procurorii sunt interesați și de City Chambers, companie cu sediul la Londra, care a primit opt milioane de euro de la Vector. În loc să se ocupe de offset, City Chambers a folosit banii EADS pentru o "excursie în India" în februarie 2005 cu președintele Austriei și o "excursie în China" cu cancelarul aceleeași țări, Wolfgang Schussel.
Dar, azi, Airbus susține că trebuia să înființeze Vector pentru că grupul "nu avea cunoștințele despre industrie și piață în afara domeniului aviatic" și că "folosirea unor experți independenți era necesară" iar externalizarea acestui efort a fost considerată viabilă din punct de vedere economic, de unde și apariția contractului cu Vector.
 
Conexiunea românească: contabilul din Bacău
În mod incredibil, ițele poveștii ajung până la Bacău. Conform documentelor deținute de procurorii germani, băcăuanul Constantin Ster a primit cinci milioane de euro de la Vector. Ster, însă, e departe de a fi bogat: a avut nevoie de un credit "Prima casă" pentru un apartament de 30.000 de euro în Bacău și de un leasing pentru un Duster (ambele în ultimii doi ani).
Băcăuanul a și fost interogat de procurorii germani, prin intermediul unei comisii rogatorii, în România. Ster a declarat că, între 1997 și 2009, a locuit în Dubai, Emiratele Arabe Unite, și ar fi lucrat într-o școală. Acolo, românul l-ar fi întâlnit pe un nepot al șeicului local și, astfel, ar fi devenit apropiat al familiei regale. Tot în Dubai, în 2004, ar fi devenit apropiat al unui interesat să-și facă legături la nivel înalt: Manfred Wolff, unul din cei doi germani transferat de la EADS International Paris la Vector. Conform declarațiilor lui Constantin Ster, Wolff era interesat să vândă avioane civile Airbus în Emirate. Băcăuanul ar fi promis că-l pune pe Wolff în contact cu un om care putea decide tranzacția în schimbul a 40.000 de dolari, sumă care ar fi urmat să fie primită la vânzarea fiecărui avion. În fața procurorilor, însă, Wolff a negat totul, inclusiv că l-ar fi cunoscut pe Ster. Totuși, același Wolff a decis ca Ster să primească cinci milioane de euro pentru servicii constând în convingerea unui furnizor austriac să participe la programul Airbus de offset. Inițial, din cele cinci milioane, spre Ster pleacă doar două, care se și întorc la Vector, nu se știe din ce motiv. Trei luni mai târziu, banii pleacă, dar nu spre Ster personal, ci spre o companie a acestuia din Dubai, ICT Business, prin intermediul unei alte firme, Columbus, din Insula Man.
La interogatoriu, românul nu a admis nimic: nici primirea banilor, nici deținerea unei companii în Dubai. A spus, totuși, că i-ar fi înmânat lui Wolff o copie a actului său de identitate, însă pentru cu totul alte motive.
În orice caz, românul nu a fost pus sub acuzare iar statutul său în anchetă a rămas cel de martor.
LINX a vorbit cu Ster la telefon și l-a căutat în Bacău, la apartamentul de domiciliu. Băcăuanul, însă, a spus că nu are nimic de adăugat la ce le-a spus deja procurorilor germani și, apoi, a refuzat orice dialog.