Cetățenia moldovenească, adăpost pentru penali străini și afaceriști controversați
Diana Bulai, Natalia Rotari, Nata Scobioală

Peste 400 de străini au obținut în ultimii zece ani cetățenia Republicii Moldova. Jumătate din noii cetățeni moldoveni au afaceri în stânga Prutului. Afacerile unora dintre ei, însă, sunt dubioase, ba chiar penale.

În unele cazuri, cetățenia moldovenească a fost retrasă în urma constatării unor încălcări ale legii. În alte cazuri, însă, statul moldovean pare să nu aibă nici o problemă cu noii cetățeni care au probleme legale. Printre beneficiile oferite de cetățenia moldovenească este faptul Republica Moldova nu își extrădează cetățenii.


Comisie rogatorie cu Italia pentru cetățenie retrasă

Unul din cei cărora le-a fost retrasă cetățenia este italianul Cesare Lodeserto. Viața acestuia pare decupată dintr-un roman de aventuri. Aventuri nu întotdeauna legale, însă. Lodeserto, născut în 1960 în Italia, a primit cetățenia moldovenească în 2006, prin decret semnat de președintele Vladimir Voronin.

Dar zece ani mai târziu, în 2016, cetățenia i-a fost retrasă pentru că ar fi “dobândit cetățenia Republicii Moldova în mod fraudulos, prin informaţie falsă sau prin ascunderea unui fapt pertinent dovedit de instanța de judecată’’ (conform decretului de retragere a cetățeniei).

Statul moldovean a mers chiar mai departe: a deschis un dosar penal pentru acordarea cetățeniei lui Cesare Lodeserto, dosar în care chiar Vladimir Voronin, fostul președinte al Republicii Moldova, a fost cercetat pentru  depășirea atribuțiilor de serviciu. Dosarul nu este încă finalizat, dar a plecat de la faptul că cetățenia moldovenească i-a fost acordată italianului deși acesta din urmă era acuzat de sechestru de imigranți în țara sa natală. Totuși, fostul președinte Vladimir Voronin a hotărât să ignore această informație, în ciuda faptului că Artur Reșetnicov, consilierul său de atunci, a propus respingerea cererii. Mai mult, ambasada Moldovei de la Roma fusese informată de Prefectura orașului Lecce că Cesare Lodeserto era cercetat penal pentru sechestrare de persoană, violență asupa imigranților aflați în centrul Regina Pacis din Italia și abuz de mijloace de corecție iar Vladimir Voronin fusese, la rândul său, înștiințat în legătură cu povestea italianului. Am discutat cu purtătorul de cuvânt al Centrului Național Anticorupție, Angela Cibotaru Starinschi care a comunicat "Da. Este o cauza penala pornita de CNA pe faptul depasirii atributiilor de serviciu de catre factori de decizie din cadrul presedintiei RM privind legalitatea acordarii cetateniei unui italian. Ancheta este la etapa urmaririi penale. A fost expediata o comisie rogatorie in Italia. Asteptam raspuns." Purtătorul de cuvânt CNA a mai declarat că Vladimir Voronin nu are statut în cadrul anchetei.

În martie 2016, Cesare Lodeserto a dat în judecată președinția Republicii Moldova și a solicitat anularea decretului de retragere a cetățeniei. Procesul este încă în curs.

Preotul catolic, condamnat pentru violențe

Lodeserto este preot. În 1997, a fondat centrul “Regina Pacis”, în Italia, după ce un număr mare de femei din Albania au invadat coasta de est a Italiei. Mai târziu, această fundaţie şi-a extins activităţile de găzduire pentru toate victimele traficului sexual provenite din ţările Europei de Est. Deoarece moldovencele au început să le depăşească numeric pe victimele altor state, Cesare Lodeserto a făcut mai multe vizite în Moldova. La scurt timp, a deschis o filială a fundaţiei la Chişinău. În vara anului 2000, la inițiativa preotului catolic, a fost înregistrată Fundația Regina Pacis în Moldova. Fundația mai operează în Ucraina, România și Transnistria.

În 2005, numele lui Cesare Lodeserto a ajuns pe primele pagini ale ziarelor italiene și europene după ce a fost implicat în câteva incidente violente din centru: mai multe femei s-au plâns că sunt ținute cu forța în centrul din Lecce. Ele l-au acuzat pe Lodeserto că le-a insultat și chiar le-a pălmuit, amenințându-le că le rupe permisul de ședere dacă părăsesc azilul.

Trecutul preotului italian este plin de sentinţe judecătorești. Tot în 2005 a fost condamnat la un an și patru luni de închisoare pentru violență în familie și prejudiciu agravat față de 17 imigranți africani. În 2007, a fost condamnat la cinci ani și patru luni de închisoare pentru calomnie, răpire și șantaj împotriva invitaților centrului. Iar doi ani mai târziu, Curtea de Conturi din Italia a decis ca Lodeserto să plătească statului suma de 133.651 de euro în urma operațiunilor financiare derulate de fundația sa.

Am încercat să îl găsim pe Cesare Lodeserto și să discutăm cu acesta pe marginea acuzațiilor, am sunat pe numărul de telefon al fundației Regia Pacis din Chișinău, iar bărbatul care ne-a răspuns ne-a informat că Lodeserto nu se află la moment în Moldova, ci în Italia, și nu va reveni curând.

Cesare Lodeserto a postat pe propriul cont de Facebook o fotografie în care vorbește cu Papa Francisc (foto: facebook.com)

Rainer Schnurr s-a făcut moldovean tot prin caritate

Rainer Schnurr, de origine germană, este cea de-a doua persoană care a rămas fără cetățenie în ultimii zece ani. Acesta a devenit cetățean moldovean în 2010, decretul fiind semnat de către președintele interimar de atunci, Mihai Ghimpu. Ulterior, însă, s-a stabilit că acesta a obținut cetățenia în mod fraudulos, prezentând acte false. Ca urmare, în 2016, președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, i-a retras cetățenia lui Schnurr.

Cu doi înainte să devină cetățean moldovean, în 2008, Rainer Schnurr a înregistrat la Chișinău „Asociaţia pentru Asistenţa Familiilor şi Copiilor Nevoiaşi”, care avea drept scop protecţia socială a familiilor nevoiaşe, a familiilor cu mulţi copii, precum și a copiilor care sunt în insuficiență de adăpost, ajutor, atenţie şi grijă, bolnavi şi invalizi. În anul 2010, asociația lui Schnurr și Primăria Chișinău au inițiat un proiect comun de reabilitare a grupurilor sanitare interioare şi exterioare ale instituţiilor de învăţământ din municipiul Chişinău, în sumă de 48 milioane de euro. Un an mai târziu, printr-o inaugurare fastuoasă, Primăria orașului Chișinău se lăuda că a fost dat în exploatare grupul sanitar de la Liceul Teoretic „Spiru Haret” din capitala Moldovei, primul grup reabilitat în cadrul acestui proiect, care a costat circa 227.000 de lei.

Vadim Brânzaniuc, purtătorul de cuvânt al primarului Chișinăului, Dorin Chirtoacă, ne-a declarat că, totuși, proiectul a durat doar un an, deși asociația lui Schnurr anunța că acesta se va întinde până în 2020. Pe parcursul a unui an de zile, au fost reabilitate 11 blocuri sanitare din instituțiile de învățământ din municipiul Chișinău, nu și cele din țară, pomenite la începutul proiectului.

„Au fost reabilitate blocurile sanitare din instituțiile de învățământ din municipiul Chișinău, cele care au fost menționate la începutul proiectului. Mai mult nu s-a realizat nimic. Ei au reabilitat aceste blocuri sanitare pe parcursul unui an de zile și au încheiat proiectul”, susține Brânzaniuc. Acesta a adăugat că asociația a venit cu inițiativa de a reabilita blocurile sanitare, dar și cu banii, iar Primăria a fost partener.

Rainer Schnurr este pomenit laudativ chiar pe site-ul Primăriei Chișinău (foto: chisinau.md)

Țeapă de 100.000 de euro

Pe site-ul oficial al Asociaţiei scrie că aceasta îşi deşfăşoară activitatea pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Am sunat pe telefonul indicat pe site. Ne-a răspuns o doamnă, care, atunci când am întrebat dacă vorbim cu cineva de la „Asociaţia pentru Asistenţa Familiilor şi Copiilor Nevoiaşi”, ne-a răspuns negativ. Apoi a adăugat că și firma pe care o reprezintă este în căutarea reprezentanților asociației. Femeia este angajată la firma „Centrul de Business Office 5”, care oferă în chirie adrese juridice pentru companii, iar firma lui Schnurr se numără printre foștii ei clienți.

„Reprezentanții au închiriat adresa juridică (or. Chișinău, str. Tighina 49/3) de la firma pe care o reprezint. Noi tot suntem în căutarea lor, deoarece au dispărut fără să ne achite toate datoriile pe care le-au acumulat, de aproximativ 4.000 de lei. Din această cauză noi am reziliat contractul cu ei de la data de 1 octombrie 2016. (...) Ei aveau nevoie de adresă juridică, iar compania noastră se ocupă cu oferirea în chirie a adreselor juridice. Ca urmare, ei erau pur și simplu înregistrați aici, iar sediul cred că îl aveau în altă parte. Toate scrisorile lor care veneau la noi le redirecționam la ei prin poșta electronică”, a declarat femeia.ției>

Pentru a iniția o altă afacere pe teritoriul Republicii Moldova, Schnurr a împrumutat, în 2010, 100.000 de euro de la partenerul său de afaceri Valeriu Răducan, cu care colabora încă din anul 2000. Conform înțelegerii dintre cei doi, banii trebuia să fie returnați după o lună, ceea ce nu s-a întâmplat. Răducan l-a dat în judecată pe Schnurr iar procesul este încă pe rol.

Tatăl și frații Kilicoglu

Bora Kilicoglu este originar din Republica Turcia. A obținut cetățenia Republicii Moldova în 2009. Prin același decret, semnat de președintele Vladimir Voronin, au primit cetățenie moldovenească alți doi turci: Burak Burcin Kilicoglu și Zikri Kilicoglu. Dintr-un articol din presă se poate afla că toți trei sunt rude: Zikri este tatăl celorlalți doi. Împreună, ei figurează în calitate de fondatori și conducători ai mai multor firme înregistrate în Republica Moldova. Afacerile celor trei țin de fabricarea produselor de cofetărie.

Una din întreprinderile gestionate de noii cetățeni moldoveni este Nefis. Conform informațiilor disponibile pe site-ul oficial al firmei, istoria companiei Nefis începe în luna octombrie 1997 în micul orăşel Floreşti, plasat la nordul Republicii Moldova. Aceeași sursă arată că produsele Nefis sunt exportate în peste 30 de ţări ale lumii de pe cinci continente. Din informațiile Camerei Înregistrării de Stat (CÎS), aflăm că cele mai multe acțiuni ale firmei le dețin frații Kilicoglu, în proporție de 48% fiecare. Tatăl lor, Zikri, și-a păstrat doar 4% din active. Din 2011 până în 2015, NEFIS a încheiat peste 300 de contracte de achiziție cu grădinițe, școli, primării, direcții de învățământ, spitale din toate raioanele Republicii Moldova.

Legături cu Askerov, azerul conectat la ruși

Presa din Republica Moldova l-a numit pe unul din frații Kilicoglu, Burcin Burak, unul dintre cei mai bogați oameni din Moldova. Un articol al rnews.md îl plasează pe Burcin Burak Kilicoglu în compania lui Nigeat Elsad Askerov, cetățean moldovean de etnie azeră. Publicația citată spune despre Askerov că “promovează activ ideile aderării Republicii Moldova la Uniunea Euro-Asiatică devenind membru activ al formațiunii politice Partidul Nostru. (...)

Aceleași surse din cadrul formațiunii Partidul Nostru susțin că Nigeat Elsad Askerov, într-un cerc restrâns de persoane, a declarat de mai multe ori că este în relații apropiate cu Suret Guseinov, influent om de afaceri din Federația Rusă și Azerbaidjan. Suret Guseinov este cunoscut ca un apropiat al serviciilor secrete rusești. În trecut, acesta a finanțat și a desfășurat un șir de acțiuni destabilizatoare în regiunea Caucaz. Colaborând cu serviciile speciale ruse, Suret Guseinov a fost implicat în mai multe acțiuni ce vizau realizarea intereselor Federației Ruse în exterior”.

O altă firmă fondată și condusă de frații turco-moldoveni este Întreprinderea Mixtă Dulcevis SRL, înregistrată în martie 2005. În vara anului 2015, Burak Burcin deschide o întreprindere cu același nume și în România.

Burcin Kilicoglu, unul din cei mai bogați moldoveni (foto: placess.net))

Ruso-moldoveano-americanul Enricovich

Un personaj controversat este şi Vaja Jhashi Enricovich, născut în 1966 în Federaţia Rusă. A primit cetățenia Republicii Moldova în 2005, în urma decretului semnat de președintele Republicii Moldova de atunci, Vladimir Voronin (dar se prezintă și ca cetățean american pe site-ul gupului de companii Trans Oil). Vaja Jhashi a ajuns în vizorul presei din cauza firmelor care le deține în Republica Moldova, dar și pentru afacerile prospere pe care le deține în Rusia și Kazahstan. Totodată, acesta are și legături cu președintele Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc.

În prezent Vaja Jhashi este președintele al Trans Oil Group of Companies din Moldova. Vaja a preluat postul de președinte al Trans Oil Group în 2004, ulterior a cumulat toate activele și a relocat sediul din SUA în Geneva, Elveția. Un articol apărut în presă în august 2016 arată că grupul de companii Trans Oil este format din off shore-uri înregistrate în Elveția și Cipru care au cumpărat acțiuni și SRL-uri în Moldova și România. Prin intermediul Visions Holding S.A., de exemplu, grupul economic deține în Moldova societăţi care au în proprietate silozuri: ÎM Moldogranum, ÎCS Kelley Grains, S.A. Elevator Kelley Grains, S.A. Elevatorul Iargara. Un alt off shore important asociat companiei Trans-Oil este Trezeme Limited, fondator şi cofondator al unei alte serii de firme care deţin în proprietate silozuri, unul din ele fiind ÎCS Transbulk Logistics SRL, dar și terminalului cerealier din portul Giurgiuleşti, administrat de cecenul Azamat Misirbiev.

Vaha Jhashi Enricovich este pomenit ca cetățean american pe site-ul Trans Oil (foto: transoilcorp.com)

Asociat cu Plahotniuc și cu Gorbunțov

Vaja Jhashi are afaceri nu doar în agricultură şi comerţ, ci şi în sectorul bancar, fiind principalul acţionar al Victoriabank din Chişinău. Vaja Jhashi este membru al Consiliului de Administrare al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, condusă de politicianul Vlad Plahotniuc. A fost partener de afaceri al lui Gherman Gorbunțov, om de afaceri și bancher rus care deține bănci în Rusia și Moldova, dar și circa 40 companii de securitate, construcții, imobiliare și finanțe. În 2002, a devenit acționarul băncii Interus.

Numele lui Vaja Jhashi apare și în presa din România. Monopolistul de cereale din Republica Moldova se implică activ în cadrul grupul Racova, deținut de Adrian Porumboiu, fost antrenor de fotbal din România. Ei au închiriat fabrica de ulei Ulerom și lucrează deja pe terenurile agricole ale fostului arbitru de fotbal.

Sirianul Tarek, fraudă de peste șapte milioane de lei

Sirianul Rahmo Tarek a obținut cetățenia Republicii Moldova în anul 2010. În Moldova, Tarek este partener de afaceri cu fostul consul al Siriei la Chișinău, Jamous Bader (care, de asemenea, este cetățean moldovean). Cei doi sirieni dețin GARDEN CITY SRL. În 2012, Bader să lăuda într-un interviu că, în anul 2000, a obținut cetățenia Republicii Moldova în urma unui decret special emis de către președintele Republicii Moldova de atunci, Petru Lucinschi, deși în acea perioadă în Republica Moldova nu era permisă dubla cetățenie.

Rahmo Tarek este singurul fondator și administrator al companiei Nut Land SRL, dar și singurul fondator și administrator al firmei Gozram SRL. La rândul lor, Nut Land SRL și Gozram SRL sunt fondatoare ale Maestro-Nut SRL, unul dintre cei mai mari exportatori de nuci din Republica Moldova. În 2013, compania a intrat în top 30 cei mai mari exportatori din Moldova.

În 2013, însă, în urma unui control la Maestro-Nut, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a depistat încălcări ale legislaţiei fiscale şi în special diminuarea impozitului pe venit provenit din activitatea de întreprinzător pentru anul 2012 în sumă de 7.632.558 lei moldovenești (aproximativ 1,6 milioane de lei românești).

O anchetă derulată în același an de către Fisc şi Direcţia Generală Urmărire Penală din cadrul Ministerului Afecerilor Interne a arătat că, în 2012, Maestro-Nut ar fi cumpărat nuci şi miez de nucă în valoare de peste 65 de milioane de lei moldovenești (peste 13 milioane de lei românești), de la persoane fizice, inclusiv oameni aflaţi peste hotarele ţării şi persoane decedate.

Am sunat la compania Maestro-Nut și am încercat să discutăm cu Tarek, însă fără succes.

Conform Fiscului moldovean, pagubele produse de una din firmele moldo-sirianului Rahmo Tarek au depășit 11 milioane de lei moldovenești (foto: Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova)

Ciudatul caz al româno-moldoveanului Paveliu

În mandatul președintelui interimar Mihai Ghimpu, cetățenia Republicii Moldova a fost obținută de mulți români. Unul din ei este și Răzvan Vasile Paveliu, născut în 1978 în România. În 2010, Paveliu obține cetățenie moldovenească. Noul moldovean apare într-un dosar penal împreună cu Viorel Țopa, nume cunoscut în politica moldovenească, acuzat de spălarea banilor în proporții deosebit de mari – activitate săvârșită de un grup criminal.

Paveliu a fost dat în judecată și de către actualul președinte al Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, pentru o declarație a lui Paveliu din 2010 referitoare la acapararea frecvenței TVR1 din Moldova. Avocatul lui Paveliu în acest caz a fost politicianul Andrei Năstase, actualul lider al Platformei Demnitate și Adevăr (PDA). Acum, Răzvan Paveliu este dat în căutare după ce, la sfârșitul lui septembrie 2016, Judecătoria Buiucani i-a aplicat o pedeapsă de șapte ani închisoare pentru uz de fals și spălarea banilor în proporții deosebit de mari. Potrivit Realitatea.md, Paveliu a figurat în calitate de complice la acțiunile lui Viorel Țopa. Sentințele au fost pronunțate în lipsa persoanelor condamnate. Totodată, instanța a eliberat mandat de căutare internațională a lui Victor Țopa și Răzvan Paveliu.

Răzvan Paveliu este acum căutat prin Interpol, după o condamnare de șapte ani de închisoare (sursa: youtube.com)

Dendiu, jurnalistul politician PMP

Un alt român care a obținut cetățenia moldovenească prin decretul lui Mihai Ghimpu, în 2010, este Doru Liviu Dendiu. El s-a născut în anul 1967 în România. Conform presei de la București, Dendiu figura pe lista Partidului Mișcarea Populară pentru alegerile generale din 2016. Presa mai scrie că, în timp ce ocupa funcția de corespondent permanent al Televiziunii Romane în Republica Moldova (contractul său era suspendat deoarece se afla în concediu paternal), Dendiu era și coordonatorul filialei din Republica Moldova a Partidului Mișcarea Populară, ceea ce intră în contradicție cu statutul ziariștilor televiziunii publice. “Statutul Jurnalistului TVR interzice jurnaliștilor TVR să aibă afilieri politice sau să fie salariați ai unor instituții de stat. Art.3 - Nu pot face parte din rândul ziariștilor din televiziunea publică următoarele categorii de persoane: a) - persoanele cu apartenență politică; b) - persoanele care sunt salariate sau fac parte din organismele de decizie ale statului sau din alte instituții direct dependente de puterile publice,” se arată în raportul “Libertatea presei în România 2013” al FREEEX. Conform aceluiași document, ActiveWatch a sesizat Comisia de Etică și Arbitraj, considerând că era vorba de „un evident conflict de interese ce afectează grav credibilitatea, independența și imparțialitatea televiziunii publice”. Jurnalistul s-a apărat pe pagina personală de Facebook, afirmând că se află în concediu de parternitate și, astfel, ar fi scutit de prevederile Statutului Jurnalistului.

Dendiu ne-a explicat de ce a cerut și obținut cetățenia moldovenească: “Intenția de a mă stabili în Republica Moldova și de a întemeia o familie, ceea ce am și făcut. Al doilea motiv, necesitatea de a scăpa de presiunile poliției, care în regimul Voronin mă tracasa lunar cu acuzații care mai de care mai năstrușnice - de la trafic de armament la utilizarea de identitate și documente false”.

De curând, și fostul președinte al României, Traian Băsescu, a dobândit cetățenie moldovenească. Aceasta, însă, i-a fost retrasă de către noul președinte, Igor Dodon. Băsescu a atacat în instanță decizia lui Dodon de retragere a cetățeniei, dar procesul pe fond se va judeca la începutul lunii mai

Liviu Dendiu a candidat pentru PMP la alegerile parlamentare din 2016 (foto: alegeriparlamentare2016.ro)

Românul Stroe a dus apa din Constanța în Comrat

Felix Stroe, născut în 1955, este încă un cetățean român care a primit cetățenia Moldovei, decretul fiind semnat pe 21 noiembrie 2011 de către președintele interimar de atunci, Marian Lupu.

Din CV-ul lui Stroe putem afla că acesta a fost ofițer activ în cadrul Marinei Militare iar cinci ani comandant pe nave de război. În perioada 2000-2003, a fost viceprimar a municipiului Constanța și consilier local în același oraș iar de la 1 aprilie 2003 Director General al Societății Comerciale RAJA S.A., fosta regie județeană de apă.

Alături de omul de afaceri Ion Dumitrache, Stroe controlează compania 2X1 Holding Cap Midia Shipyard SA, un șantier naval în localitatea Năvodari unde sunt reparate și navele Forțelor Navale Române.

În Republica Moldova, Felix Stroe figurează ca director la compania RAJA SRL, înregistrată pe 3 februarie 2011 în Gagăuzia, orașul Comrat (ca fondator apare RAJA SA, administrată de Stelian Budeș). Din 2012, compania este furnizor de apă în regiunea Comrat. Tot din 2012, Stroe este și cetățean de onoare al Comratului.

Primarul din Comrat, Serghei Anastasov, afirmă că, în Comrat, nu mai activează RAJA SRL iar Felix Stroe e plecat la Constanța și revine mai rar prin Comrat.

Felix Stroe, mogulul apei din Constanța (foto: observator.ro)

Naturalizarea, sport olimpic

Cetățenia Republicii Moldova este atractivă și pentru mulți sportivi străini. Motivul e unul financiar: Moldova se află în topul țărilor care oferă cele mai mari recompense sportivilor care obțin rezultate remarcabile la competițiile internaționale și Jocurile Olimpice. Reprezentanții Ministerului Tineretului și Sportului de la Chișinău susțin că Republica Moldova are premii mai mari decât Federația Rusă, Japonia sau România.

Potrivit hotărârii Guvernului din 17 mai 2016, pentru performanțele obtinuțe la Jocurile Olimpice de vară de la Rio și Jocurilor Paralimpice, statul moldovean a oferit următoarele recompense bănești: medalia de aur – 3.000.000 de lei moldovenești (peste 600.000 de lei românești); medalia de argint – 2.600.000 lei moldovenești (peste 500.000 de lei românești); medalia de bronz – 2.000.000 lei moldovenești (peste 400.000 de lei românești); locul IV – 600.000 de lei moldovenești (peste 120.000 de lei românești); locul V – 400.000 de lei moldovenești (peste 80.000 de lei românești).

Ucraineanul Tarnovschi a picat testul antidoping

Unul dintre cei mai cunoscuți sportivi care a devenit cetățean al Republicii Moldova este ucraineanul Serghei Tarnovschi. Acesta a reușit să cucerească pentru Republica Moldova medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Rio, la proba Canoe sprint, simplu, pe distanța de 1.000 de m. Acesta, însă, a picat testul antidoping. La începutul lui 2017, Federaţia Internaţională de Canotaj a decis suspendarea lui Tarnovschi pentru o perioadă de patru ani, iar medalia obținută la JO a fost retrasă. Între timp, Comitelul Olimpic din Republica Moldova nu a așteptat decizia Federaţia Internaţională de Canotaj și l-a premiat pe Tarnovschi pentru rezultatele obținute cu un apartament în orașul Chișinău. Am încercat să luăm legătura cu Tarnovschi, însă acesta nu a răspuns la mesajele noastre până în momentul publicării materialului.

Campioni mondiali la dans latino

În 2015, Republica Moldova a cucerit locul I la Campionatului Mondial de la Viena, la dans sportiv, categoria latino. Țara noastră a fost reprezentată de dansatorii Anna Matus și Gabriele Goffredo, ultimul a obținut cetățenia Republicii Moldova în 2013. În 2016, perechea a cucerit medalia de aur la Campionatul Mondial de Dans Latin și s-a clasat pe primul loc la Campionatul European de Dans Latin. Tot anul trecut, cei doi au obținut titlul de „sportivii lunii” din partea Asociației Internaționale a Jocurilor Mondiale. Gabriele Goffredo, de asemenea, nu a răspuns la mesajele noastre până în momentul publicării materialului.

Moldoveanul Aaron Cook, campion la taekwondo

Campionul mondial printre juniori la taekwondo, britanicul Aaron Cook, a decis să reprezinte Republica Moldova când a înțeles că nu i se va acorda posibilitatea să reprezinte Marea Britanie. Cook a apărat culorile britanice la Olimpiada din 2008, de la Beijing, dar nu a fost inclus în lotul Marei Britanii la JO 2012 de la Londra.

„Am decis să caut alte posibilități pentru a evolua la aceste competiții (Campionatul Mondial și Jocurile Olimpice Europene) și anume atunci a venit propunerea din partea președintelui federației din Moldova”, declara Cook în anul 2015, în cadrul unei conferințe de presă, după ce a obținut cetățenia Republicii Moldova. Atunci, Cook susținea că se gândește să reprezinte Republica Moldova până la sfârșitul carierei.

O lună mai târziu, Aaron Cook a devenit primul moldovean care a câștigat o medalie la un Campionat Mondial de taekwondo. În luna august 2015, Aaron Cook a câștigat medalia de argint la Grand Prix Moscova G4 2015. La începutul lui decembrie 2015, Aaron Cook s-a calificat la Jocurile Olimpice de vară din 2016 de la Rio de Janeiro, după ce a obținut argintul la WTF World Grand Prix Final din Mexic. De asemenea, luptătorul a obținut titulul pentru cea mai frumoasă lovitură din taekwondo din 2015 la Gala Laureaților Federației Internaționale de Taekwon-do. Iar la mijlocul lunii decembrie 2015 Aaron Cook a fost desemnat cel mai bun sportiv al anului 2015 în Republica Moldova de către Asociația Presei Sportive din Moldova.

Moldo-britanicul Aaron Cook este un sportiv de succes" (se pune la finalul paragrafului intitulat (foto: dailymail.co.uk)

Și românii au venit să facă sport în Moldova

Născut în România, sportivul Bogdan Ernest Macovei a obținut cetățenia Republicii Moldova în anul 2006. De atunci, a reprezentat Republica Moldova la mai multe competiții internaționale, printre care și Jocurile Olimpice. Macovei a declarat că, în România, ”nu a avut loc de alții”: „Am ajuns să particip pentru Moldova datorită lui Liviu Cepoi. Dacă nu era el, probabil, nu aș fi fost nici aici (la Vancouver - n.n.), nici la Torino în 2006”.

Macovei a reprezentat Republica Moldova la trei ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice de iarnă, în 2006, 2010 și 2014, iar Olimpiada de la Soci, unde s-a clasat pe locul 36 din 39, a fost și ultima sa competiție la care a participat în calitate de sportiv.

„Am ales sa particip pentru Republica Moldova la propunerea Domnului Liviu Cepoi. Era pe atunci un sport la început de drum, iar pentru mine a fost o provocare. Am reușit să duc numele țării la nemumarate etape de cupa mondială, campionate mondiale și europene precum și la 3 editii ale Jocurilor Olimpice. A fost o plăcere și acum antrenez lotul de juniori al Republicii Moldova cu care sper să ajung la alte ediții ale jocurilor olimpice și să ținem acest sportul viu și să ducem numele țării mai departe”, ne-a declarat Macovei.

Un alt sportiv român care a devenit cetățean moldovean este Leonard Cepoi. Acesta a obținut cetățenia în anul 2015, iar un an mai târziu a reprezentat cu succes R. Moldova la Jocurile Olimpice de Tineret. Cepoi a ocupat locul nouă la proba de sanie simplu masculin.

Din 2009, și schiorul austriac Georg Lindner reprezintă Republica Moldova pe arena internaţională. La Jocurile Olimpice de la Soci din 2014, Lindner n-a reuşit să finalizeze cursa de Super-G, încheindu-și evoluția prin abandon. Acesta a dat vina pe zăpada prea moale.

„Am decis să iau cetățenia Republicii Moldova din motiv că Moldova mi-a oferit șansă să particip la competițiile internaționale”, ne-a spus Linder, care deja de doi ani s-a retras din sport.

Șeful Serviciului cetățenie și grațieri din cadrul Președinției Republicii Moldova, Vladislav Poghircă, ne-a explicat că sportivii străini primesc cetățenia Republicii Moldova printr-o procedură simplificată. „Este nevoie doar ca să fie depusă o cerere din partea Comitetului Național Olimpic sau din partea federației de profil, pentru a fi incluși în loturile naționale și a reprezenta țara la competițiile sportive internaționale”, a menționat Poghircă.

Bogdan Ernest Macovei, un sănier născut în România care concurează pentru Moldova (foto: olympic.md)

Preoți români, “misionari” în stânga Prutului

Atrași de cetățenia moldovenească se pare că sunt și preoții străini, îndeosebi cei din România. Un exemplu elocvent este Ion Țivlea, născut în 1958. El a primit cetățenia Republicii Moldova în 2010, printr-un decret semnat de președintele interimar Mihai Ghimpu. Din 2006, Ion Țivlea este preot în satul Alexandru Ioan Cuza, raionul Cahul. În 2008, alături de mai mulți preoți români care activau în Moldova, a fost somat să părăsească țara din cauza unor nereguli privind viza. Puterea comunistă din Moldova a motivat că preoții nu aveau autorizație de muncă din partea Agenției Forțelor de Muncă din Republica Moldova. Preoții români care făceau parte din Mitropolia Basarabiei erau interziși de către comuniști în Moldova.

Un alt preot care a obținut cetățenia moldovenească în 2010 este Mihail Milea, originar din Buzău. Din anul 1993, Mihail Milea conduce Fundația pentru copii‚’’Sfântul Sava’’. Aceasta se ocupă de dezvoltarea proiectelor pentru copii străzii, cantine sociale, ajutor pentru bătrâni Mai târziu, în 1998, a înființat și o școală de Arte și Meserii. Milea a fost desemnat “Omul Anului” în 2010 și Cetățean de Onoare al Buzăului în 2011. În 2016, preotul este acuzat de o bătrână de 93 de ani din Buzău că i-a înșelat încrederea, a luat banii și bunurile și nu și-a respectat primisiunea de a o îngriji. Femeia a donat toată averea fundației ’’Sfântul Sava’’ deținută de Mihail Milea. După mai multe întâlniri făcute de rudele bătrânei la Buzău, preotul a întors înapoi ce luase, cu excepția unui teren de 5 hectare pe care il vânduse, deși nu avea voie să-l înstrăineze. Preotul a fost dat în judecată.

Dumitra Niculicioiu, o altă cetățeancă româncă care a trecut Prutul pentru a-și defășura activitățile în domeniul teologiei, a primit cetățenia moldovenească în 2009, semnată de președintele interimar Mihai Ghimpu.

Câteva luni mai târziu, pe 18 mai 2010, activează ca stareță la Comunitatea religioasă Mănăstirea "Pogorârea Duhului Sfânt şi Naşterea Maicii Domnului" din satul Găvănoasa, raionul Cahul.

În perioada comunistă, în 2006, preotul catolic Benone Farcaș a primit cetățenia semnată de președintele Vladimir Voronin. El s-a născut la Bacău şi a absolvit școala de Cantori în anul 1982 la Iaşi şi Institutul Teologic Romano-Catolic "Sfântul Iosif" din Iaşi în anul 1989.

Din august 1989 până în martie 1994, a activat în calitate de cancelar al Administraţiei Apostolice Chişinău, Republica Moldova, apoi, până în1998, paroh la Creţoaia, Republica Moldova. Din octombrie 1994 până în august 1998, paroh la Chişinău "Providenţa Divină". Din 2010 până în 2015. a fost rector al Academiei de studii teologice din Chişinău. Între 2010 și 2011 a activat ca profesor de Drept Canonic la aceeaşi Academie. De la 1 septembrie 2015 a fost numit rector la Institutul Teologic "Sfântul Iosif" din Iaşi.

Legal: Moldova nu-și extrădează cetățenii

Potrivit Legii 596 din 05.06.1991 cu privire la cetățenia Republicii Moldova, în articolul 5 “Apărarea de către stat a cetăţenilor săi”, cetăţenii Republicii Moldova se bucură de protecţia statului. Printre beneficiile oferite de țară este faptul că cetățenii ei nu pot fi extrădați. Pe teritoriul altui stat, cetăţeanul Republicii Moldova beneficiază de apărarea şi protecţia statului Republica Moldova.

Totodată, statul are dreptul de a refuza acordarea cetățeniei sale. Asta se întâmplă în cazul în care pretendenții au fost condamnați la privaţiune de libertate pentru infracţiuni premeditate şi au antecedente penale sau se află sub urmărire penală la momentul examinării cererii. În articolul 20 al aceleeași legi se mai menționează că nu li se acordă cetățenia și celor care desfăşoară o activitate ce periclitează securitatea statului, ordinea publică, sănătatea și moralitatea populaţiei.

„Ideea este că Republica Moldova oferă facilități și egalitate atât pentru agenții economici autohtoni, cât și pentru cei străini, bineîțeles în limitele legislației. Noi suntem o economie deschisă care tratează persoanele în mod egal”, ne-a declarat Iulia Petuhov, expert în atragerea investiţiilor în cadrul Organizaţiei de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exporturilor (MIEPO).

Numărul persoanelor care au primit cetățenia Republicii Moldova în ultimii zece ani:

2016 - 80

2015 - 47

2014 - 29

2013 - 27

2012 - 20

2011 - 34

2010 - 47

2009 - 47

2008 -14

2007 -16

2006 – 45

Total - 406 cetățeni

 

Investigație jurnalistică coordonată de Cătălin Prisacariu.

 

Acest material jurnalistic a fost realizat în cadrul proiectului ”Overcoming media’s stereotypes through cross border co-operation” coordonat de Centrul Român pentru Jurnalism de Investigați și  finanțat de către Black Sea Trust for Regional Cooperation – A Project of the German Marshall Fund.

Opiniile exprimate în acest material nu reprezintă neapărat poziția Black Sea Trust, the German Marshall Fund, sau a partenerilor săi.