AVOCATA LUI PONTA ȘI OPREA - CAZ DE SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ
Cristian Niculescu

Loredana Radu, avocata fostului premier Victor Ponta și a fostului vicepremier Gabriel Oprea servește un grup de interese care include politicieni, magistrați și militari de rang superior. Avocata Radu îl apără pe șeful spionilor militari, gen.Marian Hăpău fără să dețină certificat de acces la informații clasificate. Documentul este necesar în cazul clientului său, pe care avocata Radu îl vizita chiar la Centrul de Comandă. Dezvăluirile îi aparțin col. (r) Doru Paraschiv, care i-a făcut plângere penală gen.Hăpău, pentru amenințări repetate. Paraschiv este fost șef de structură al Direcției Generale de Informații a Apărării, forțat să treacă în rezervă pe ușa din spate a MApN. El a fost acuzat de ”facilitarea scurgerii” de informații, fără cercetarea sau probarea acuzației. Ex-ofițerul DGIA afirmă că a fost eliminat din cauză că a refuzat să intre în afacerile și jocurile ”grupării Oprea-Hăpău”.


De ce ați făcut plângere penală contra șefului dvs. de la Direcția Generală de Informații a Armatei (DGIA), gen. Marian Hăpău?

Îi displăceam acestuia din cauză că nu făceam jocurile grupului său de interese. Tot timpul am fost șicanat de gen. Hăpău, care oficial declara că nu are nimic cu mine. Dar în 28 iunie 2013 m-a oprit și m-a amenințat că mă dă afară din armată, pe o alee a Spitalului Militar din București, deci într-o unitate MApN.  Mi-a spus că sunt un trădător pentru că umblu cu nu știu ce procuror. Ulterior m-au trecut în rezervă ”pe șest”. Am decis să contest în instanță atât eliminarea mea din armată, cât și să cer socoteală pentru amenințările gen. Hăpău.

În instanță ați dat peste Loredana Radu, avocata fostului premier Ponta și a vicepremierului Oprea? Cum a ajuns avocata șefului DGIA?

O cunosc din procesele penale pe care le am cu Hăpău Marian, pe care îl reprezintă ca avocată. Am știut de mai mult timp că ea face parte din gruparea Oprea-Hăpău, pentru că am informații și capacitatea de a le verifica. Doamna avocat are un stil mafiot de a pune problema. Cu un aer de superioritate, mereu încerca să mă influențeze și descurajeze. Mi-a spus, în pauzele de la termene de judecată, că să-mi văd de treabă și să încetez cu atâtea reclamații la procurori și judecători, că oricum le fac degeaba.

În concluziile scrise depuse de avocata Loredana Radu la cauza Paraschiv vs.Hăpău se observă, deasupra antetului, rezoluția pusă de magistratul militar Cezarian Buga, cel care a preluat dosarul fără să-i fie repartizat aleatoriuV-ați mai întâlnit și cu fostul șef Hăpău, la procese?

Deloc. Am întrebat deseori de ce nu s-a prezentat niciodată intimatul Hăpău, la termenele de judecată. Avocata Radu îmi răspundea că tocmai venise de la biroul acestuia, din Centrul de Comandă al Direcției Generale de Informații a Apărării. Deci, Loredana Radu pătrundea într-o unitate cu nivel zero de securitate, cel mai înalt într-un obiectiv militar. Acolo stabilea ea cu clientul ce au de făcut la proces. Serios, deci nu se puteau întâlni decât în ziua procesului, în biroul șefului DGIA?

Și care e problema, n-aveau voie?

Gen. Hăpău trebuia să dispună verificarea de securitate a acestei avocate. Știm că Loredana Radu a primit avizul pentru obținerea gradului și a doctoratului din zona de pregătire militară. Ea are o teză de doctorat din care nu cred că poate rosti nici prima frază. Sunt chestii care n-au treabă, nici ca hobby, cu profesia ei. Las asta deoparte. Dar ce nivel de acces ORNISS la informații clasificate are doamna avocat, pentru a reprezenta oameni din zona siguranței naționale? Există informații clasificate pe care un client, care lucrează în serviciile de informații, le poate aduce în discuție. Un avocat, cu acces la nivel strict secret sau secret de importanță deosebită, trebuie să aibă autorizație ORNISS. Avocata Radu n-are la dosar un asemenea document. Uneori, la diferite termene din dosarele mele, Loredana Radu a fost substituită de alți avocați, care sigur nu dețineau autorizații ORNISS. Avocatul meu a fost obligat să obțină autorizație pentru secret de serviciu de la barou. Iar în cazul secretului de stat mi-a recomandat un alt avocat, cu autorizație ORNISS. Sunt doar câțiva avocați care dețin așa ceva, în România.

De unde știți că avocata Radu a avut acces la informații clasificate?

Să luăm concluziile pe care le-a depus la dosarul 493/1/2014. În acest document, Loredana Radu spune că ”petentul, prin acțiunile sale a facilitat scurgerea de informații clasificate către persoane neautorizate”. De aici  rezultă că ea, ca avocat al gen, Hăpău are cunoștință despre chestiuni clasificate. Acest document este rezoluționat direct de judecătorul militar Cezarian Buga, cu data de 01.10.2014.  Păi, la o instituție precum Curtea Militară de Apel, cel care rezoluționează corespondența este președintele, nu un simplu judecător! Se demonstrează că șeful Curții de atunci, judecătorul Gheorghe Manea, făcea doar figurație. Magistratul Buga își aroga șefia, pentru că era în gruparea lui Oprea-Hăpău. Mai grav, rezultă că Buga a așteptat și interceptat dosarul, pentru gen. Hăpău (detalii aici). Judecătorul Buga să se întrebe dacă a meritat să fie recompensat cu încă o stea de general, acordată în condiții ilegale de Președintele României, prin dezinformare la cel mai înalt nivel ! Justiția va ajunge și la el.

Avocata Radu face trimitere la scurgerile de informații clasificateUn conflict în interiorul unui serviciu de informații e o chestiune gravă. Ați încercat vreodată să lămuriți lucrurile cu gen.Hăpău?

Procurorul militar Lupulescu Nicolae, care investiga cazul meu, m-a sfătuit să mă reconciliez cu Hăpău. Lupulescu a fost la secția militară a Parchetului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (acum e detașat la MApN, n.r.). Procurorul îmi spunea că n-are ce-mi face, din cauză că mă lupt cu o persoană foarte tare. Pe mine, Lupulescu mă chema la el,  cum e normal, dar el se ducea la Hăpău, la birou, știu asta de la colegii de serviciu. Declarațiile luate lui Hăpău, la  actualul șef al DGIA în birou, sunt scrise foarte caligrafic. Nu e scrisul unui om aflat sub tensiunea unei anchete. Nu seamănă cu scrisul lui oribil, de pe rezoluțiile pe care le știu. În rezoluția sa, Lupulescu zice că, după audierea gen.Hăpău, acesta i-a spus că ”am facilitat scurgerea” de informații clasificate, către persoane neautorizate. Un procuror, mai ales militar, dacă află de la șeful spionajului armatei despre încălcări ale securității naționale, trebuie să le cerceteze și elucideze imediat. Lupulescu trebuia să-i ceară gen.Hăpău să livreze probele, dar n-a făcut acest lucru. Acest procuror nu știe care sunt contravențiile și infracțiunile referitoare la securitatea națională. În legislație nu există ”facilitarea scurgerii” informațiilor. Există doar sintagma ”divulgarea” informațiilor, către persoane neautorizate, faptă contravențională. Eu n-am primit nicio amendă, la mine în dosar nu apare nicio persoană care a beneficiat de așa-zisele scurgeri. În cazul meu s-a inventat un ”incident de securitate”, adică nimic oficial. O înscenare ca să mă îndepărteze din armată. Nu s-a făcut anchetă, n-am dat nicio notă explicativă, nu s-au luat măsuri de remediere a ”scurgerii”, nu s-a publicat în Buletinul Informativ al Armatei, n-au fost anunțate SRI și Consiliul Suprem de Apărare al Țării. M-am trezit pe 26 iulie 2013 că ORNISS mi-a retras certificatul de securitate nivel SSID (strict secret de importanță deosebită, n.r.), la solicitarea șefului DGIA, gen. Hăpău. Fără nicio motivație, cum prevede legea. Ministrul apărării de atunci, Mircea Dușa habar n-avea ce se petrece.  A aflat după șase luni, de la mine, deși conform procedurilor trebuia să fie informat în cel mult 30 minute de la producerea evenimentului. M-am trezit trecut în rezervă, fără lichidare la plecare, fără să predau legitimația, fără să se evidențieze acțiunea acolo unde trebuia, în registrul de resurse umane. M-au dat afară pentru că încurcam gruparea infracțională Oprea-Hăpău. Pentru că n-am fost atras să fac asigurări contrainformative la ședințele partidului lui Oprea și ale acoliților lui. Pentru că n-am fost atras ”să lucrez” anumite persoane, cu metode specifice (detalii aici).

După trecerea sa dubioasă în rezervă, col.Paraschiv a rămas cu legitimația de spion militarPe cine trebuia să ”lucrați”?

Ca să fiu în limitele legii, vă pot spune așa: eu dezvoltam un caz, pătrundeam, documentam chestii grave, iar șeful meu mă anunța, a doua zi, că trebuie să predau tot. Îmi lua cazul sau mă muta. În fiecare an am fost mutat, din 2008 până în 2013. Alt exemplu: în desfășurarea unei activități specifice trebuia să întreprind o anumită acțiune, la o anumită oră, dar aprobările îmi veneau prea târziu. Astfel pierdeam momentul operativ. Iar eu umblam după spioni, după cazuri adevărate. Chiar dacă am avut aceste opreliști, noi ca profesioniști n-am stat, la fel și colegii de la DGIPI, SRI, SIE. Noi aveam o sumă de informații, legate de o chestiune iar când nu mai era embargo asupra acelei chestiuni, apăreau informațiile. Dar cu acțiunile astea heirupiste, gen. Hăpău ne-a deturnat de la meseria noastră și a pus mijloacele noastre în sprijinul mafioților. El s-a pus la dispoziția lui Oprea, care avea o relație sudată cu Hăpău. Amândoi au arătat imaginea unor oameni indestructibili, indiferent ce schimbări se făceau. Bineînțeles că, nemaiprinzând spioni sau altceva legat de siguranța națională, au făcut de toate: dosare pentru șantajarea cui trebuie, supravegherea totală a persoanelor/acțiunilor/evenimentelor, ștergerea urmelor, însușirea în scop personal de valori sau bunuri de tot felul, mai ales pe zona operativă. Nu întâmplător au ajuns ei șefi, nu întâmplător avem probleme cu achizițiile armatei. Ei au avut puterea să verifice și să decidă în privința furnizorilor. Dacă ceea ce am sesizat eu regulamentar, cu mai mulți ani în urmă, se cerceta și se aplica legea, sigur nu mureau oameni din cauza acestei grupări infracționale și nu se punea în pericol siguranța națională!

Au fost amenințări ale siguranței naționale, cum ar fi cazul Ciorogârla, cu armele furate dintr-un depozit militar. Gen. Hăpău ce făcea în acea perioadă?

În armată avem două chestii care ne-au făcut de râs în lumea informațiilor: cazurile Ciorogârla și Floricel Achim (subofițer acuzat de spionaj, n.r.). Hăpău trebuia tras la răspundere, în ambele. S-au făcut niște verificări de securitate în interesul lui Oprea și nu s-a mai făcut ce trebuia pentru armată. Floricel avea legături cu un cetățean bulgar. Cazul lui n-a fost bine documentat. Cel care s-a ocupat, fiind subordonat lui Hăpău, doar a mimat verificarea, iar raportul a ieșit OK. Floricel era luat de ”băiat bun”, se pricepea la computere și toată lumea îl folosea. Așa a ajuns la o unitate militară, unde se vehiculau informații importante. Și când au venit acolo SRI și DNA a fost mare dezmăț. Au intrat în unitate și, cu generalul în frunte, i-au percheziționat pe toți, cu mâinile pe perete, căutând furtul de informații, prin buzunarele și prin calculatoarele lor. Dacă Hăpău, șef de birou în acea vreme, și subordonatul lui își făceau treaba, nu s-ar fi ajuns aici. Hăpău era șef de serviciu la Direcția Contrainformații și răspundea de Ciorogârla (depozitul de arme, n.r.) dar grupul său de interese l-a protejat. În momentul Ciorogârla șeful contrainformațiilor era gen. Ungureanu Ion. El a fost destituit și mutat pe o funcție inferioară, iar cel care nu și-a făcut treaba, adică Hăpău, a ajuns șef al DGIA. Interesant, nu?

După furtul de arme de la o unitate a armatei, din Ciorogârla, gen. Marian Hăpău a plecat din Direcția de Contraspionaj, fiind însă promovat patru ani mai târziu, ca șef al DGIA. Ați încercat să raportați superiorilor toate aceste nereguli grave? 

Eu am luat atitudine în interiorul instituției. Am zis să merg la ministru, la raport. După ce mi-au retras accesul la informații clasificate, mi-am derulat activitatea izolat, pus la dispoziție. Stăteam într-un birou unde eram supravegheat de 2-3 persoane. Una dintre ele avea sarcina ca, dacă dispăream mai mult de șapte minute, să anunțe imediat un anumit superior. Ba chiar o colegă mi-a spus că va intra și cu mine la toaletă, dacă e necesar.

Colonelul Paraschiv spune că după îndepărtarea din DGIA și la un an după evacuarea lui din casă i s-a înscenat o plantare de documente secrete. Autoritățile au fost anunțate că printre sacii cu bagajele lui Paraschiv (precum cel din imagine) cel cu numărul 47 ar conține informații clasificate. Sacul 47 a fost ridicat și dus într-o direcție necunoscută. Nu se știe cine deține acum această ”probă” și nici dacă sacul conține ceea ce a insinuat denunțul